Eroii din Primul Război Mondial, omagiaţi prin caravana care va străbate judeţul Constanţa
0
Memoria ostaşilor constănţeni morţi în Primul Război Mondial este cinstită printr-o serie de adunări festive organizate de Cultul Eroilor la monumentele dedicate din judeţul Constanţa. Caravana Eroilor Constănţeni a pornit la drum vineri, 9 septembrie, într-un periplu care va dura până la 25 octombrie.
Cu sprijinul autorităţilor locale, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria“ vor avea loc ceremoniale în fiecare localitate unde eroii de război sunt omagiaţi printr-un monument comemorativ. Prima oprire a Caravanei Eroilor Constănţeni a fost la Cumpăna, aşezare care a dat familii întregi de soldaţi în războaiele purtate de România.
La 15 august 1916, aproximativ 12.000 de locuitori din judeţul Constanţa, cu vârste cuprinse între 20 şi 46 de ani, au fost mobilizaţi pe frontul Primului Război Mondial. După decretarea mobilizării, pentru militarii constănţeni au urmat 3 ani şi 4 luni de grele încercări, până la 1919. Ei au participat la luptele pentru apărarea Dobrogei: pe aliniamentul Turtucaia, Silistra, Bazargic; pe aliniamentul Ostov, Negru Vodă, Mangalia; pe aliniamentul Rasova, Cobadin, Topraisar, Tuzla; luptele de apărare din zona Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel; bătălia pentru apărarea Bucureştiului; luptele de apărare pe Valea Prahovei; luptele de apărare din zona Tabla Buţii-Siriu; luptele de la Mărăşeşti, Muncelu şi Zăbrăuţi; dezarmarea trupelor ruseşti aflate pe frontul din Moldova; apărarea Bucovinei; apărarea frontierei pe Nistru; înfrângerea rebeliunii bolşevice în zona Hotin - Atachi; apărarea frontierei pe Nistru; reprimarea bolşevicilor unguri.
„Soldaţii constănţeni au plătit un greu tribut de sânge. Conform datelor existente în Arhivele Naţionale Constanţa, un număr de 2.161 de militari constănţeni au murit în Campania din 1916-1919, iar 550 au fost declaraţi invalizi. În cadrul Caravanei Eroilor Constănţeni, la monumentele comemorative vor fi oficiate slujbe religioase, vor fi depuse coroane de flori şi vor fi evocate figurile eroilor constănţeni şi faptele lor de arme. Vă aşteptăm să participaţi alături de noi la aceste acţiuni de cinstire a eroilor care au luptat şi s-au jertfit în Primul Război Mondial“, invită colonel (r) Remus Macovei, preşedintele Cultului Eroilor Constanţa.
Ceremonial pentru eroii din Cumpăna Sursa foto Cultul Eroilor Constanţa
Iată cum va continua Caravana Eroilor Constănţeni:
- Luni, 12 septembrie, orele 12-13.30 – Ceremonial la Monumetul Eroilor din Ostrov
- Marţi, 13 septembrie, orele 11.30-13.00 – Ceremonial militar şi religios la Monumentul Eroilor din Negru Vodă
- Vineri, 16 septembrie - Adunare festivă la Căminul Cultural din Băneasa
- Sâmbătă, 24 septembrie - Ceremonial militar şi religios la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Hârşova
- Miercuri, 28 septembrie, orele 10-11.30 - Ceremonial militar şi religios la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din General Scărişoreanu/Amzacea
- Vineri, 30 septembrie, orele 10.00-11.30 - Ceremonial la Monumentul Eroilor din Grădina
- Joi, 6 octombrie, orele 10.00-11.30 – Adunare festivă la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi
- Vineri, 7 octombrie , orele 10.00 – 11.30 - Ceremonial militar şi religios la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Mihail Kogălniceanu
- Luni, 10 octombrie, orele 10 – 11.30 - Adunare festivă la Căminul Cultural din Lumina
- Miercuri, 12 octombrie, orele 10-11.30 - Ceremonial militar şi religios la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Techirghiol
- Joi, 13 octombrie, orele 10-11.30 - Ceremonial militar şi religios la Monumentuele Eroilor din Primul Război Mondial de la Movila Muratan
- Marţi, 18 octombrie, orele 10-11.30 - Ceremonial militar şi religios la Monumentul lui Mihai Viteazu
- Vineri, 21 octombrie, orele 10-11.30 - Ceremonial militar şi religios la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Cernavodă
- Marţi, 25 octombrie, orele 11-12.30 - Ceremonial militar şi religios la Cimitirul Internaţional de Onoare „Mircea cel Bătrân“ din Mircea Vodă
Monumentul vechi al Eroilor de la Cumpăna Foto Sînziana Ionescu
Onorul dat la Monumentul de la Cumpăna Sursa foto Cultul Eroilor
Familia de viteji
Adevărul a relatat istoricul unei familii din Cumpăna care a dat ţării, din tată-n fiu, nu mai puţin de şapte soldaţi viteji, decoraţi în lupte.
În familia Solomon din comuna Cumpăna, situată chiar lângă Constanţa, eroismul s-a transmis din tată în fiu. A început de la bunicul Filip, care a luptat în Primul Război Mondial şi a fost rănit în bătălia de la Mărăşeşti. A continuat cu fiii săi Ion, Mihai şi Constantin, înrolaţi pe frontul celui de-Al Doilea Război Mondial. Şi s-a extins în toată familia, care şi-a trimis feciorii să lupte sub drapelul României, până la ultima picătură de sânge. Monumentul Eroilor din Cumpăna, care străjuieşte centrul aşezării, începe enumerarea vitejilor cu numele de Solomon.
În gospodăria pe care o împarte cu fratele lui, Constantin al lui Mihai Solomon îşi priveşte cu emoţie moştenirea de familie. Dincolo de acareturi, mândria unui Solomon se măsoară în medalii pentru fapte de vitejie, legitimaţii de veterani de război şi fotografii cu eroi care poartă nume simple, dar preţioase: tata, unchiul, bunicul. „Nu pot să-mi stăpânesc lacrimile când vine vorba despre poveştile lor de război“, îl podideşte plânsul pe Constantin, om la 68 ani.
Prima familie de români din Hasiduluc - Cumpăna
Istoria locală a familiei începe cu istoria românească a Dobrogei de la finele secolului 19. După revenirea regiunii la patria-mamă, în urma Războiului de independenţă de la 1877, o familie de păstori din Săliştea Sibiului pornea în transhumanţă spre pământul scăldat de ape, dintre Dunăre şi Marea Neagră. Se dusese vestea că iarba are aici alt gust, iar seva Dobrogei face laptele mioarelor mai savuros.
Când s-au aşezat la Hasiduluc, vechiul nume al Cumpenei, Solomonii erau primii români ai locului. Restul erau turci, greci şi alte naţii. Bunicul Filip era al patrulea copil dintre cei 7-8 ai lui Ion şi ai Elenei sale - nici nepotul Constantin nu mai ştie exact câţi au fost. Născut la 29 noiembrie 1885, Filip era în august 1917 un bărbat în floarea vârstei, de nici 32 ani, tată de băieţi.
Cu gândul la cei lăsaţi acasă, Filip Solomon a intrat în bătălia de la Mărăşeşti, cea mai grea luptă dată de România în Primul Război Mondial. Şi cu gândul la ei a ieşit viu, deşi rănit, din încleştarea pe viaţă şi pe moarte.
Filip s-a întors acasă, şi-a crescut flăcăii, ca în anii în care ar fi trebuit să se bucure de roade să îi conducă la poartă pe toţi trei, îmbrăcaţi în uniforme militare, gata să plece la război. Cel mai mare, Ion, avea 30 ani, mijlociul Constantin avea vreo 27 ani, iar cel mai mic, Mihai, avea 22 ani.
Ultima întâlnire
Mare le-a fost bucuria când Ion, tatăl al două fetiţe, a venit acasă după un timp, în permisie. Dar zilele au fost scurte şi Ion şi-a luat iar rămas-bun, cu inima grea, de la cei dragi.
Când a ajuns în gară la Ciulniţa, trenul lui Ion s-a petrecut cu trenul în care era Regimentul 33 infanterie al lui Mihai. „E şi Solomon Mihai cu voi? Chemaţi-l la geam, sunt frati-su“, a strigat Ion.
Trenul s-a pus, însă, în mişcare, iar Mihai, venit într-un suflet, n-a mai apucat decât să fluture mâna în urma lui nenea, fratele cel mare. De pe frontul de la Iaşi avea să vină apoi o veste zdrobitoare. Pe Ion a căzut o bombă, de n-a mai rămas nimic din el. „Tata a rămas toată viaţa cu regretul ăsta, că n-a mai apucat să-l mai vadă pe Ion pentru ultima oară. Plângea de câte ori îşi amintea“, oftează Constantin.
Mijlociul Constantin, căruia-i poartă numele, a venit rănit de pe frontul de la Răsărit, împuşcat în umăr. A avut doi băieţi şi a murit la 66 ani. Mezinul Mihai a fost parcă mai norocos: a fost luat prizonier la ruşi. „Povestea tata că ruşii au venit spre ei arborând steaguri nemţeşti. Tata a tăiat hamul unui cal, să fugă cu el, dar l-a oprit ţeava puştii ruseşti. Au mers pe jos 100 kilometri până în Siberia. Care rămânea ultimul, epuizat de oboseală, foame şi sete, era împuşcat pe loc. Femeile care-i întâlneau în drum erau miloase, le dădeau câte ceva de-ale gurii, o cană cu apă“, spune Constantin.
Contractul cu Dumnezeu
Mihai Solomon a stat un an în Siberia, de la 12 aprilie 1944 până la 6 mai 1945. A îndurat gerul crunt, a mâncat din troaca porcilor, care erau hrăniţi mai bine decât prizonierii de război. Când li s-a spus că pot pleca acasă, românilor nu le-a venit să creadă. „Uite, au venit să vă ia“, au spus ruşii arătându-le vaporul. Românii au rupt-o la fugă mâncând pământul, fără să se mai uite înapoi. Aşa a făcut şi Mihai, care a lăsat neconsolată o drăguţă, rusoaică din Siberia.
Cum a ajuns la Cumpăna, mezinul s-a însurat şi a făcut trei băieţi. Primul i-a murit la naştere. Pe ceilalţi doi i-a ridicat mari. Cu aşa viaţă, Mihai a putut sfida moartea. Zicea mereu: „Băăăă, eu am contract cu Dumnezeu până în 2005!“. Nimeni nu ştia de ce a ales el anul ăsta, 2005. Dar în ultima zi a anului 2005, Dumnezeu s-a ţinut de cuvânt: l-a luat pe Mihai Solomon la el.
Pedepsit pentru că luptase împotriva Tovarăşilor
„A muncit din greu pentru familie. Când ne trezeam noi, copiii, dimineaţa, aveam deja pâinea caldă şi halvaua pe masă, aduse de la Constanţa. Tata mulgea oile şi pleca pe jos până în oraş, cale de câţiva kilometri, să ducă la oameni lapte proaspăt. Nu voia să obosească pe drum caii, zicea că mai bine merge el cu toate-n cârcă“, spune fiul său.
Şi mai avea un of Mihai, veteranul de război. Când au venit comuniştii la putere, i-au luat bucata de pământ primită pentru că luptase împotriva ruşilor. „Se poate, Solomoane, ai luptat contra Tovarăşilor? Şi mai ai şi pământ pentru asta?“, l-a certat primarul, în anul 1948. Aşa se face de-a rămas Mihai fără cele 3 hectare de teren, pe care le dobândise cu riscul vieţii.
Văduva sa Constantina trăieşte şi acum, în casa fiului Constantin. Râde când şi-aduce aminte de tinereţe. „Nu-l ştiam pe Mihai dinainte, băieţii plecaseră toţi la război, luaţi pe front. N-am mai stat mult pe gânduri, ne-am luat şi gata! ...Nu prea povestea el de război, nu îi plăcea să-şi amintească. Dar ştiu prin ce a trecut acolo, ştiu tot. Dacă trăia, făceam 60 ani de căsnicie“, zice femeia a părere de rău. Nu-i lipseşte nimic - doar bărbatul ei pe care era să-l păstreze o rusoaică din Siberia, iar feciorii Constantin şi Ştefan, dimpreună cu tot neamul lor de fii, fiice, nepoţi şi nepoate, n-ar mai fi existat.
Pomeniţi pentru vecie
„Din aceeaşi familie au mai luptat în cel de-Al Doilea Război Mondial şi alţi eroi: Solomon Ion Constantin - sergent, contingent 1921, Regimentul 37 Infanterie, mort pe câmpul de luptă în URSS, la 8 aprilie 1944; sergentul Cărpinişteanu Nicolae şi Şişu Nicolae“, întăreşte istoricul familiei Solomon colonelul (r) Remus Macovei, preşedintele Oficiului Cultului Eroilor din Constanţa. Toţi eroii din familia lui Solomon se află înscrişi, cu litere încrustate în marmură, pe Monumentul Eroilor din Cumpăna.
Onorul dat de Asociaţia Tradiţia Militară la Turtucaia Foto Ionuţ Druche
Pe aceeaşi temă:
Plugarii de la Turtucaia, eroii dispăruţi fără urmă în Primul Război Mondial
Un orăşel din Bulgaria are un mic muzeu dedicat Regelui Carol I al României
Se încarcă comentariile...
