Sistemul de război electronic ucrainean înnebunește armele rusești

În timp ce armata ucraineană raționalizează stocurile limitate de rachete antiaeriene, Kievul mizează tot mai mult pe o soluție tehnologică autohtonă: sistemul de război electronic „Lima”, conceput pentru a perturba și redirecționa dronele și rachetele lansate de Federația Rusă.

Rachetă rusească pe un câmp din Ucraina

Spre deosebire de sistemele convenționale de apărare aeriană, care distrug țintele prin impact cinetic, sistemul „Lima” folosește tactici de bruiaj și „spoofing” (inducere în eroare) a semnalelor de navigație prin satelit. Această abordare determină armele rusești să își devieze traiectoria. Tehnologia a devenit un pilon esențial în arhitectura defensivă a Ucrainei, în contextul în care Moscova își intensifică atacurile cu rază lungă de acțiune, iar Kievul se confruntă cu o penurie cronică de interceptoare clasice, extrem de costisitoare, scrie politico.eu.

Ecuația financiară

Dezvoltat de Cascade Systems, un startup militar ucrainean înregistrat în Statele Unite, sistemul generează câmpuri puternice de bruiaj. În absența semnalului de satelit, rachetele rusești recurg la sistemele de navigație inerțială, însă precizia acestora scade semnificativ: eroarea de ghidaj crește cu aproximativ doi kilometri pentru fiecare 100 de kilometri parcurși.

„Când sistemul Lima este activat, devierea rachetei devine și mai mare. Pe lângă simpla suprimare a navigației, utilizăm tactici de spoofing și înlocuirea coordonatelor reale cu unele false, decalate cu câțiva kilometri. Putem face ca rachetele lor să cadă pe câmpuri în loc să își atingă țintele”, a explicat pentru publicația POLITICO un dezvoltator al sistemului, care folosește indicativul de apel „Alchemist” din considerente de securitate. Din punct de vedere tehnic, sistemul a reușit în trecut să manipuleze sistemele de ghidaj ale rachetelor transmițându-le coordonate false conform cărora s-ar afla în Peru.

Miza adoptării pe scară largă a acestui sistem este una profund economică. Producția unei singure unități costă aproximativ 3 milioane de hrivne (circa 58.000 de euro). Conform estimărilor companiei constructoare, pentru protejarea unui oraș mare este nevoie de o rețea cuprinsă între 30 și 100 de unități, ceea ce ridică costul total la aproximativ 5 milioane de euro – echivalentul prețului unei singure rachete interceptoare Patriot PAC-3.

Până în prezent, Cascade Systems a livrat peste 400 de unități. Armata a început utilizarea lor în iulie 2024, iar din octombrie 2025 aria de acoperire a fost extinsă pentru a proteja și infrastructura critică civilă. Compania susține că, în ultimele 18 luni, stațiile de bruiaj au afectat operarea a peste 20.500 de drone Shahed și au deviat zeci de rachete balistice și de croazieră care foloseau sistemul rusesc de navigație GLONASS.

Provocarea bombelor ghidate și riscurile colaterale

O provocare aparte o reprezintă bombele ghidate lansate de aviația rusă, echipate cu kituri de aripi pentru extinderea razei de acțiune. Deoarece acestea sunt utilizate cu precădere pe linia frontului, unde controlul teritorial este împărțit, crearea unor „zone moarte” de semnal este mult mai dificilă. Cu toate acestea, după ce inginerii ucraineni au dezvoltat metode de a contracara noile antene rusești rezistente la bruiaj, sistemul a început să dea rezultate și împotriva acestor muniții. „Chiar și o deviere de 20 de metri față de ținta inițială înseamnă salvarea obiectivului vizat”, subliniază oficialii militari de la Kiev.

Totuși, dependența de războiul electronic implică și riscuri logistice și umane. Spre deosebire de apărarea cinetică, unde rachetele inamice sunt distruse în aer, o rachetă deviată electronic va cădea intactă pe sol. Chiar dacă își ratează ținta strategică, ea poate provoca daune materiale sau victime în locul în care se prăbușește. Cu toate acestea, specialiștii consideră că probabilitatea ca o rachetă balistică rusească să își atingă obiectivul planificat scade drastic atunci când sistemele de război electronic sunt active.

O cursă tehnologică permanentă

Primele versiuni ale sistemului au apărut în 2022, însă a fost nevoie de ani de experimente și de investiții private de peste 2 milioane de dolari pentru ca dezvoltatorii să convingă eșalonul superior al armatei ucrainene de eficiența soluției, primele contracte de stat fiind semnate abia la finele anului trecut.

Războiul electronic rămâne o confruntare dinamică a semnalelor și a algoritmilor matematici. De fiecare dată când Ucraina își modernizează capacitățile de bruiaj, Federația Rusă își adaptează antenele și sistemele de recepție. La începutul anului 2025, forțele ruse au introdus antenele modernizate de tip Kometa, rezistente la bruiaj, care au neutralizat inițial primele versiuni ale sistemului ucrainean.

Răspunsul inginerilor de la Kiev a venit după trei luni de cercetări în laborator, prin proiectarea unei noi variante denumite Lima Quant. Aceasta combină tehnicile clasice de spoofing cu semnale de înaltă frecvență concepute special pentru a induce în eroare sistemele Kometa. „Modificăm constant tehnologia în funcție de evoluția armelor rusești, analizăm punctele de impact și oferim recomandări Statului Major cu privire la amplasarea stațiilor. Războiul evoluează în fiecare zi”, concluzionează specialiștii ucraineni, descriind realitatea unui conflict de uzură tehnologică de la granița estică a NATO.