Minunea etnică de la Dobrogea. Tărâmul armoniei celor 18 naţii

Copil al Dobrogei, la Constanţa, de Ziua Europei FOTO Adevărul Constanţa

Populaţia de un milion locuitori trăieşte de secole în cea mai deplină înţelegere. Toleranţa dobrogenilor este o calitate, nu un defect, astfel că în Dobrogea, conflictele interetnice au fost extrem de rare, iar supremaţia etnică nu a fost niciodată o miză.

Dobrogea, tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră, este un conglomerat etnic, în care trăiesc laolaltă: români, aromâni, bulgari, turci, tătari, romi, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi, unguri etc.

Psihologul Filaret Sîntion numeşte Dobrogea o minune etnologică. „Cum trăiesc în America toate popoarele de pe glob, aşa a reuşit să Dobrogea să asimileze aceste naţii. Este o minune etnică să vieţuiască aici în bună vecinătate 18 naţii ale pământului“, spune specialistul.

Populaţia de 1 milion locuitori trăieşte de secole în cea mai deplină înţelegere. Toleranţa dobrogenilor este o calitate, nu un defect, astfel că în Dobrogea, conflictele interetnice au fost extrem de rare, iar supremaţia etnică nu a fost niciodată o miză.

În vechile cartiere ale oraşelor, componenţa este internaţională, iar străzile sunt alcătuite din case în care trăiesc, alături, toate seminţiile Dobrogei. Copiii au crescut jucându-se împreună, fără deosebire, indiferent de limba vorbită acasă.

Românii au împrumutat expresii ale conlocuitorilor. Nu întâmplător, la Constanţa se vorbeşte mai des decât în alte părţi ale ţării despre ecumenism. Aici a fost înfiinţat de bisericile ortodoxe, catolice şi musulmane „Forumul celor trei religii“, în care liderii religioşi îşi aduc credincioşii împreună.

Dobrogea a trecut prin diferite stăpâniri, iar aşezarea pe malul Mării Negre o face deschisă la ospitalitate. Oraşele-port sunt cosmopolite, dar reuşesc să-şi păstreze farmecul pitoresc. Litoralul atrage turişti, iar locuitorii coastei trăiesc de pe urma lor.

Nu în ultimul rând, constănţenii sunt asemănaţi bucureştenilor ca urmare a vorbirii lipsite de accent, a comportamentului, a stilului de viaţă.