Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

Analele istoriei sunt unanime: regiunea dintre Dunăre şi Marea Neagră, fosta Scythia Minor, îşi trage numele de la conducătorul bulgar Dobrotici.

Despotul Dobrotici a domnit la mijlocul anilor 1300, între 1347 şi 1386. El era fiul boierului Balica, primul conducător care şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Bizantin.

Principatul era cunoscută atunci ca Ţara Cavarnei, care se întindea de la Munţii Măcinului până dincolo de Varna. Sub stăpânirea lui Dobrotici, regiunea s-a dezvoltat ajungând până la Gurile Dunării.

Strategul a încheiat alianţe importante, a dus bătălii de success şi a reuşit să aşeze Dobrogea pe harta Balcanilor datorită poziţiei sale strategice.

După moartea sa, conducerea a fost preluată de fiul său Ivanco, care a fost ucis în lupta cu otomanii de la 1388. La scurtă vreme, domnitorul Mircea cel Bătrân (1386 - 1418) avea să unească Dobrogea cu Ţara Românească.

După dispariţia marelui domnitor, Dobrogea a intrat sub stăpânirea Imperiului Otoman unde avea să rămână timp de 450 ani.

Numele şi l-a păstrat însă neschimbat, în amintirea conducătorului de suflet. O statuie a lui Dobrotici poate fi văzută la Bazargic, oraşul Dobrici de astăzi.

Capitala Dobrogei româneşti este Constanţa, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, care ocupă partea de sud a regiunii.