Mare sărbătoare pentru musulmani. Marţi începe Kurban Bayramul şi ţine patru zile
0
Musulmanii celebrează începând de marţi, 15 octombrie, una dintre cele mai importante sărbători religioase din calendarul islamic - Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului). Conform Calendarului Islamic – Luna Zilhicce, bairamul ţine timp de patru zile. Slujba de Kurban Bayram va fi oficiată la ora 8.03, în lăcaşurile de cult musulman.
Sărbătoarea Kurban Bayram are loc la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc (pelerinaj) în locurile sfinte ale islamului: la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Muzdelifa, la care participă anual peste două milioane de pelerini.
În dimineaţa de marţi, 15 octombrie, peste 60.000 credincioşi musulmani din România vor parcurge simbolic sacrificiul ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheile şi geamiile din localităţi, oferind săracilor, prietenilor şi rudelor a treia parte din carnea animalelor sacrificate.
„În ajunul sărbătorii, gospodinele fac curăţenie în case, primenesc aşternuturile şi decorează podelele şi pereţii, aşternând cele mai bune coverturi, covoare şi alte ţesături decorative, lucrate de mână, din fire aurii şi de mătase. Meniul pentru Kurban Bayram se prepară cu o zi înainte, fiind alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac), prăjituri şi tradiţionalele baclavale (în formă de triunghi sau pătrate), precum şi rulouri însiropate cu miere - sarailii.
„De asemenea, tradiţia spune că în prima zi a sărbătorii, înainte de a se reuni la masa de prânz, familiile vizitează mormintele rudelor sau ale celor dragi unde se fac rugăciuni şi oferă pomană, iar după-amiază, la masa tradiţională de Kurban Bayram, se fac urări între membrii familiei, se aduc omagii persoanelor în vârstă, copiii primesc daruri, dulciuri şi bani, iar musafirii sunt stropiţi cu parfum şi serviţi cu ciocolată, cafele, fructe, baclavale, fistic, alune, suc.
Sunt patru zile de bucurie, veselie, destindere, de regăsire spirituală a familiei şi comunităţii, de sărbătoare pentru credincioşii musulmani“, arată secretarul eparhial Memiş Octai.
Muftiatul Cultului Musulman din România a coordonat direct pregătirile pentru sărbătorirea Kurban Bayram-ului în cadrul tuturor comunităţilor musulmane din ţară, oferind pachete alimentare cu carne de vită şi oaie (kurban).
„Kurban Bayram este o sărbătoare, în egală măsură, a confirmării credinţei în Allah şi a manifestării generozităţii, ajutorării aproapelui. Am decis, în consecinţă, să coordonăm prinosul de dărnicie şi întrajutorare manifestat de cei cu stare materială bună, de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanta, de fundaţiile culturale şi asociaţiile oamenilor de afaceri, cât şi în parteneriat cu ONG- uri din afara ţǎrii, pentru că noi, prin imamii noştri, cunoaştem cel mai bine comunităţile locale şi nevoile lor şi astfel putem să oferim kurbanul, în toate satele, oraşele şi judeţele unde avem comunităţi religioase.
Anul acesta sacrificăm peste 200 de bovine, pentru celebrararea Kurban Bayram-ului şi vom oferii peste 8000 de pachete cu carne de bovină a câte 3 kg fiecare, credincioşilor musulmani, dar şi celor de alte confesiuni“, a declarat muftiul Iusuf Muurat.
Sărbătoarea Sacrificiului (Kurban Bayram) comemorează, la sfârşitul pelerinajului la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, gestul de sacrificiu al profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care a fost pus să aleagă între dragostea faţă de propriul fiu şi adoraţia Creatorului Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.
Pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzând determinarea sa şi nestinsa credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah.
Tradiţia sacrificării unui animal (berbec, oaie, cămilă, bovine sau capră) de către fiecare musulman adult şi înstărit, a apărut în anul al II-lea al Islamului, având semnificaţia unui gest de bunăvoinţă şi adorare a lui Allah, prinos de mulţumire şi recunoştinţă pentru împlinirea unor năzuinţe.
Şeful Cultului Musulman din România, muftiul Iusuf Muurat şi conducerea Muftiatului Cultului Musulman din România urează tuturor musulmanilor din Romania „Kurban Bairam Kayrli Bolsin“, „Kurban Bayraminiz Mübarek Olsun“, „Id Mubarak“ („Un Bairam fericit!“).
Vă mai recomandăm
Muftiul Yusuf Muurat, liderul musulmanilor din ţara noastră: „Înainte de toate sunt român“
Musulmanii au intrat în lunile sfinte care preced cea mai importantă sărbătoare islamică - Bayramul
VIDEO Joi începe Ramazan Bairam-ul. Musulmanii serbează timp de trei zile