FOTO Cele mai vechi imagini de arhivă de la Capidava. Cum a fost descoperită cetatea antică a dobrogenilor
0Cetatea Capidava este unul dintre locurile cu care Dobrogea te îmbie într-o călătorie de-a lungul Dunării. Fortul de pe malul Dunării a fost scos la iveală de arheologi la începutul anilor 1900. Aceasta era zona unde trăiau cei mai vechi dobrogeni: dicienii.
Capidava se găseşte la 86 kilometri de Constanţa spre Cernavodă, aproape de Topalu, unde se găseşte altă nestemată ascunsă a Dobrogei - singurul muzeu rural de artă cu capodopere ale patrimoniului naţional.
Profesorul Ioan Opriş de la Universitatea Bucureşti, continuator al cercetărilor arheologice de la Capidava, a relatat cum s-a ajuns la descoperirea cetăţii.
„În septembrie 1914, după încheierea celei de-a treia (şi ultime) campanii la Ulmetum (Pantelimonu de Jos, jud. Constanţa), Vasile Pârvan pleca la Histria, vechea colonie milesiană de pe malul lacului Sinoe, pentru a iniţia săpături arheologice de amploare, desfăşurate apoi neîntrerupt până astăzi. Zece ani mai târziu, în anul 1924, Vasile Pârvan îl va însărcina pe unul dintre asistenţii săi, în persoana lui Grigore Florescu, ulterior conferenţiar de epigrafie şi antichităţi la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti să înceapă săpături arheologice într-un castru roman de pe malul Dunării dobrogene, ’lăsându-ne libertatea alegerii’.
În anul precedent Grigore Florescu găsise la Seimenii Mari - la 6 km în aval de Cernavoda - doi miliari şi identificase urme de locuire antică pe o suprafaţă de câteva hectare (mai precis un turn de apărare de epocă târzie şi de mici dimensiuni, alături de o aşezare civilă), insuficiente însă pentru problema ce o avea de urmărit, după propriile-i spuse.
Ce a contribuit decisiv în alegerea tânărului epigrafist aflăm din chiar Prefaţa primului volum monografic al Capidavei, pe care o va semna în anul 1958: ’Pe de o parte salvarea cetăţii de la distrugere, iar pe de altă parte şi poziţia ei la un important vad al Dunării, prin care trecea un drum ce venea din Carpaţi şi mergea prin interiorul Dobrogei până la mare, la oraşele greceşti Tomis şi Histria, erau motive temeinice pentru începerea cercetărilor în acest punct’. Aşa au debutat săpăturile arheologice sistematice de la Capidava, de la al căror moment iniţial s-a aniversat în anul 2004 jubileul celor opt decenii. Într-o covârşitoare măsură această celebrare este tributară eforturilor excepţionale de cercetare a două personalităţi remarcabile din două generaţii succesive, în plus tată şi fiu, Grigore şi Radu Florescu. Omagiul aniversar adus sitului arheologic de pe limesul dunărean al Moesiei Inferior li se cuvine - fie şi cu titlu postum - în egală măsură“, aminteşte profesorul.
Sursa cimec.ro
Institutul Naţional al Patrimoniului dezvăluie cât de importantă este Capidava pentru istoria acestor meleaguri.
„Capidava este unul dintre acele locuri unde trecătorul păşeşte pe istorie. Vestigiile s-au adunat aici vreme de aproape două milenii. Dacă cetatea a fost durată cu vieţi şi suflete omeneşti, strădania altor suflete au readus-o la lumină. Poate tocmai din această pricină, în zidurile ei de piatră se ascunde o vrajă care te cheamă şi te leagă, aşa cum te farmecă apusurile de soare fără pereche în care astrul coboară în Dunăre, înveşmântat somptuos într-o strălucitoare mantie cu mii de culori mereu schimbătoare“, spun specialiştii.
Ei arată că vizitatorii de la Capidava pot vedea aici zidul de incintă, poarta cetăţii străjuită de un turn, traseul fundaţiilor turnurilor în formă de potcoavă. În partea de sud a cetăţii pe 1/3 din lungimea ei se poate vedea fundaţia zidului de apărare şi fortului târziu, precum şi traseul şanţului care-l proteja. În acest sector a fost descoperită şi clădirea corpului de gardă. În interiorul cetăţii pot fi urmărite mai multe construcţii dispuse în jurul unor piaţete private, prevăzută cu portice, de asemenea cărări de acces şi canale de scurgere. Din cele 8 dolia-[doliare opus (lat.) - termen generic aplicat produselor mai grosolane din ceramică, cărămidă, ţiglă, tuburi de canalizare] - 3 au fost lăsate aşa cum erau.
Important de văzut este, de asemenea, basilica din NV cetăţii ca şi instalaţia portuară a Capidavei aflată pe malul Dunării în dreptul cetăţii. Pot fi văzute o serie de contrucţii de suprafaţă - tip bordei - dar şi locuinţe cu mai multe nivele de locuire. Un punct de interes îl reprezintă termele romane, dar şi necropola, ambele aflate în afara cetăţii.
Ghidajul pe cetate poate fi făcut pe perioada verii de către unul dintre profesorii care participă la sapăturile arheologice odata cu deschiderea şantierului arheologic din 1 iunie până la 1 septembrie, fie de studenţii prezenţi pe şantier. La Capidava te poţi caza la localnici sau la cort, zona fiind deosebit de frumoasă pentru campare şi atrăgătoare pentru pescuit.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Imagini de la 1912 cu cetatea antică aflată la mijlocul distanţei dintre Dunăre şi Marea Neagră
Se încarcă comentariile...
