FOTO Imagini de la 1912 cu cetatea antică aflată la mijlocul distanţei dintre Dunăre şi Marea Neagră
0La începutul anilor 1910, arheologii aduceau la lumină cetăţi antice din Dobrogea precum Ulmetum, de la Pantelimonu de Sus, judeţul Constanţa. Cetatea era situată la jumătatea distanţei dintre Dunăre şi Marea Neagră, între Capidava şi Histria.
Întemeiată de romani în secolul al II-lea, cetatea Ulmetum era un castru militar şi civil. Părintele arheologiei româneşti Vasile Pârvan a efectuat aici săpături în anii 1912-1913, scoţând la iveală ruinele fortăreţei romane târzii şi un mare număr de monumente sculpturale şi inscripţii. Un set de fotografii realizate în acea perioadă de Pârvan arată, în imagini sepia şi alb-negru, imagini din timpul săpăturilor. Ele reprezintă pe suprafeţe mai mici sau mai mari resturi de ziduri ale cetăţii, încăperi de locuinţe, trepte, porţi, turnuri etc.
Planul acestei cetăţi se înscrie într-un pentagon neregulat. Mai sunt fotografiate diverse obiecte arheologice descoperite în anii 1912-1913 ca de pildă: monede de argint, obiecte ceramice (vase cu picior, capace, fusaiole etc, statuete, obiecte de metal, opaiţe, fragmente de vase, amfore întregi şi fragmente, fragmente ceramice (unele cu decor în val), fragmente (gâturi de amforă), obiecte de fier (cuie, piroane), obiecte ceramice, obiecte de fier (săgeţi, cârlige etc), obiecte ceramice (capace cu buton, decorate din care două cu inscripţie, obiecte de os şi corn, se pare prelucrate, diverse obiecte de metal (fier), ca de exemplu: fibule, inele, cuie etc, obiecte de metal (fier - seceră, lame de cuţit), obiecte de os prelucrate (piepteni, obiecte de podoabă cu decor incizat şi cu perforaţii etc).
Harta arheologică a Dobrogei, de la Constanţa Foto Sînziana Ionescu
„În secolul al II-lea după Hristos, la Ulmetum a fost întemeiat un vicus (cu cetăţeni romani şi traci autohtoni). La sfârşitul secolului al III-lea sau începutul secolului al IV-lea a fost construită cetatea, ce a fost distrusă apoi de slavi, iar la finele secolului al V-lea, fortăreaţa Ulmetum a fost distrusă definitiv de avari“, notează arheologul Alexandru Păunescu pe site-ul Institutului Naţional al Patrimoniului.
Săpăturile arheologice începute de Vasile Pârvan la cetatea Ulmetum au fost reluate de un colectiv de arheologi constănţeni începând cu anul 2004.
Frescă de la Ulmetum Sursa cimec.ro
Specialiştii care au studiat vestigiile de la Ulmetum arată că zidul incintei are grosimea de 2,60 metri, iar fundaţia zidului este mai lată cu 20 până la 60 cm decât elevaţia. Fundaţia avea adâncimea de 1,85 m până la 2,50 m. În exterior, zidul a fost placat cu blocuri de piatră refolosite, dimensiunile acestora ajungând la 2,70 m (o stelă funerară). În interior, incinta nu are blocuri de parament. Pe cele mai multe curtine s-au păstrat urme ale scărilor din piatră care permiteau urcarea pe zid, treptele având înălţimea între 28 şi 40 cm, iar lăţimea cuprinsă până la 1 m.
Latura de nord-est a fortificaţiei este delimitată de două turnuri rotunde care au diametrul cu puţin sub 10 m. În mijloc turnurile aveau câte un stâlp patrulater din piatră cu mortar pentru susţinerea etajării şi acoperişului, lungimea acestei laturi este de 135 metri, la mijloc se află un turn dreptunghiular care în interior avea lungimea de 4,43 metri, iar lăţimea de 5,30 metri. Latura de nord-vest a incintei este aproape egală cu cea prezentată mai sus, cu care are un turn comun, iar celălalt capăt are tot un turn circular. Pe această latură se află o poartă flancată de două turnuri. Se pare că poarta a fost blocată din antichitate după cum ne dau de înţeles blocurile zidite în deschiderea porţii. Tot pe această latură se află turnul cel mare, patrulater (14,75 x 10,46), care în interior este prevăzut cu doi stâlpi de susţinere, realizaţi în tehnica opus mixtum. Suprafaţa utilă a turnului era de 155 m, el suferind în timp amenajări repetate.
Latura de sud-est a fortificaţiei este prevăzută cu o poartă flancată de două turnuri în formă de U, ce pare a fi funcţionat în perioadele de funcţionare a întregului ansamblu. Pe această latură se aflau patru turnuri dreptunghiulare de mărimi diferite. De asemenea, au mai fost descoperite şi două intrări/ieşiri de mici dimensiuni, care pot fi considerate secrete.
Cetatea Ulmetum, azi - comuna Pantelimon, judeţul Constanţa Sursa pantelimonct.ro
„Ultima fază de refacere a cetăţii (care pare să fi fost limitată, doar în anumite sectoare ale ei) pare a fi realizată în prima jumătate a secolului al VI-lea, când din nevoi disperate au fost refolosite toate pietrele de mormânt disponibile, fragmentele de piatră fasonată din vechile edificii monumentale, toate inscripţiile laice anterioare etc. Atacurile avaro-slave de la sfârşitul secolului al VI-lea distrug orice formă de continuitate sub aspect cvasi-urban în fortificaţie, ultimele elemente prezente pe plan local dispărând efectiv în debutul secolului următor. Abia peste aproape trei secole zona pare a fi din nou populată, pe întreaga perioadă cuprinsă între secolele IX-XI“, mai spun aceştia.
Tot ei amintesc că biograful Dobrogei, colonelul Marin Ionescu Dobrogianu, arăta în lucrarea „Dobrogea în pragul secolului XX-lea" scrisă în anul 1904 că satul Pantelimon a fost înflinţat de români pe ruinele fostului sat tătăresc Ceatal Orman (însemnând ‘furca pădurii’ sau ‘binefacerea pădurii’), distrus în războiul din 1855. „Aici era reşedinţa Hanului tătarilor dobrogeni, iar satul era situat la 14 km spre sud-est de Şiriu, pe părâul Ceatal Orman, într- o poziţiune sălbatică care amintesc călătorului pustietatea de odinioară a Dobrogei şi pe fundul văii, la răspântia a mai multor drumuri, loc de adăpost al tâlharilor de altădată." Primii locuitori ai aşezării au fost doi transilvăneni, pe numele Căciulă şi Nicolae Pană. Ei au sosit pe aceste meleaguri în ziua de 27 iunie, când este praznicul Sfântului Pantelimon. Cei doi au hotărât ca satul lor să se numească Pantelimon.
Actualmente, comuna Pantelimon este formată din 5 sate: Pantelimonul de Sus - satul de reşedinţă, Runcu, Pantelimonul de Jos, satul Nistoreşti şi satul Călugăreni. Este situată la 60 kilometri de reşedinţa de judeţ.
Comuna Pantelimon, judeţul Constanţa Sursa pantelimonct.ro
Pe aceeaşi temă:
Cetăţile neştiute ale Dobrogei. Misterele de la Dinogetia, Stratonis, Parthenopolis şi Troesmis
Cetăţile antice ascunse ale Dobrogei. Unde se află Sacidava, Ibida şi Halmyris
Se încarcă comentariile...
