Culisele înregistrării proclamaţiei regelui Mihai, la 23 August 1944. 16 lucrători ai Radioului au murit bombardaţi de nemţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Regele Mihai, omul care l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu
Regele Mihai, omul care l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu

„Atenţie, lăsaţi aparatele deschise. În curând vom transmite în cadrul Radiojurnalului un comunicat important pentru Ţară“. Aşa suna anunţul crainicului la 23 August 1944, ziua care a schimbat cursul istoriei lumii.

În seara lui 23 august, către ora 20.30, la solicitarea lui Vasile Ionescu, directorul al Societăţii Române de Radiodifuziune, discursul Regelui Mihai I a fost imprimat de trei ori de o echipă a Radioului, echipă condusă de inginerul Alexandru Lohan, aflăm din volumul „Istoria trece, cuvântul rămâne. Mărturiile ultimului director al Societăţii Române de Radiodifuziune din perioada precomunistă”.

„Am făcut trei imprimări pe discuri speciale decelit, pe care le avea în folosinţă exclusivă numai Radiodifuziunea şi aceasta pe considerentul de a avea posibilitatea să aleg spre difuzare pe cel mai bine imprimat şi totodată să avem imprimări în plus pentru orice eventualitate neprevăzută“. 

Mai departe, scrie istoricul Florian Bichir, în cartea „Război în eter. 23 august 1944 pe unde radio. Dezinformare şi propagandă“, către ora 20.00, Vasile Ionescu i-a telefonat lui N. Rădulescu, în directorul adjunct al emisiei, cerându-i să anunţe la microfon din 15 în 15 minute iminenta difuzare a unui important comunicat.

Ionescu scrie că el însuşi ar fi dictat textul respectivului anunţ care suna “Atenţie, lăsaţi aparatele deschise. În curând vom transmite în cadrul Radiojurnalului un comunicat important pentru Ţară”. 

Vasile Ionescu a primit documentele adiacente Proclamaţiei Regale în jurul orei 22.05, a mers cu ele la Radio, i-a convocat în biroul său pe Victoria Constanţa Gheorghiu, secretara Direcţiei Generale, pe Nicolae Rădulescu, director adjunct al emisiei, pe inginerul Valentin Bude, şeful studiourilor şi al serviciului tehnic, căruia i se încredinţase un exemplar din cele trei discuri imprimate, pe Rodica Gologan, controloarea generală a programelor, pe Valentin Dimitriu, unul dintre crainicii de serviciu, pe Constantin Plopşoru, inspector însărcinat cu coordonarea pazei, dar şi pe ofiţerul german însărcinat cu emisiunea Ora Germaniei, care a fost imediat anihilat. 

Cum ora Radiojurnalului trecuse, Gheorghe Soare, Valentin Dimitriu şi Aurora Bălăceanu au citit documentele asociate Proclamaţiei Regale după încheierea programului informativ şi după prima difuzare a Proclamaţiei Regelui Mihai. Prima lectură a respectivelor documente a fost făcută de Nicolae Rădulescu, documentele au fost traduse şi citite şi în limba franceză de crainicul Dyspré Paleologu.

Proclamaţia Majestăţii Sale Regelui

RADIO ROMÂNIA

- ROMÂNI,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea Ţării de la o catastrofă totală:  ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite.

Un nou guvern de Uniune Naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa Ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.

Români,

Poporul nostru înţelege să fie stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre libere luate şi care nu atinge drepturile nimănui este un duşman al Neamului nostru. Ordon Armatei şi chem Poporul să lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii împotriva lui. Toţi cetăţenii să se strângă în jurul Tronului şi al Guvernului pentru salvarea Patriei. Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voinţei Poporului şi este un trădător de Ţară.

Români,

Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul Guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor Ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină.

Români,

De curajul cu care ne vom apăra cu armele în mână independenţa împotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotărî singuri soarta depinde viitorul Ţării noastre. 

Cu deplină încredere în viitorul Neamului Românesc, să păşim hotărâţi pe drumul înfăptuirii României de mâine, a unei Românii libere, puternice şi fericite.

MIHAI I

REGELE ROMÂNIEI

   

image

Reacţia nemţilor: au bombardat clădirea Radioului 

Reacţia germană a fost imediată. În dimineaţa zilei de 24, pe la ora 5.30, deja au început bombardamentele germane şi s-a distrus inclusiv partea din Palatul Regal unde a fost arestat mareşalul Ion Antonescu. Regele însă plecase noaptea din Bucureşti, la Poiana Gorj.

Clădirea Radioului a fost bombardată de mai multe ori, începând din dimineaţa zilei de joi, 24 august 1944 şi emisia s-a întrerupt. 16 lucrători ai Radioului au murit în clădirea din str. G-ral Berthelot. Istoricul Eugen Denize vorbeşte de 4 morţi, angajaţi ai Radio şi zece militari care asigurau paza, iar alţi cinci angajaţi şi doi militari răniţi. Emisiunile erau lucrate şi transmise dintr-un studio improvizat aflat într-o casă din str. G-ral Berthelot nr. 71. 

Cum s-a petrecut arestarea maraşalului Ion Antonescu

Despre cum a fost pregătit actul de la 23 August de regele Mihai aflăm din Dosarul-problemă 23 August 1944, făcut public de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Anton Dumitrescu, ajutor al comandantului Batalionului de Gardă (1940-1944), a fost cel care i-a adus la cunoştinţă lui Antonescu arestarea sa. Iată cum povesteşte el evenimentele care au marcat soarta României: „Mareşalul absorbit de nevoile frontului şi de alte necazuri venea tot mai rar la rege, astfel că în noaptea de 22 august de acord cu cei din jur şi bineînţeles cu ştirea celor de la Cairo se stabileşte ca arestarea, deci ruperea de nemţi să se facă în ziua de 26 august 1944 la Palatul din Bucureşti. Primesc ordinele de urmare direct de la rege, care mă reţine în casă pentru a nu mai lua contactul nici cu familia mea, care era în incinta palatului. Adjutant de serviciu era col. Ionescu Emilian - generalul Sănătescu în urma celor discutate în 2 cu regele hotărâse ca să aplice lovutura chiar în ziua de 23 august 1944, până la 26 august 1944, se pot întâmpla multe. Zis şi făcut. Sănătescu merge la Preşedinţie unde invită pe Mareşalul I.A. cu vice preşedintele Consiliului de Miniştri şi câţiva miniştri mai importanţi într-un consiliu restrâns la Palat la ora 17.00.

În timp, povesteşte el mai departe, „îi împrospătez nominal ofiţeri care încadrau compania din Calea Victoriei pus ofiţeri de la serviciile Batalionului, pe care îi putem folosi după caz, îmi indică locul unde să fie închişi cei arestaţi – amenajând împreună cu Ioaniţiu Mircea – fişierul de haine unde au făcut nişte orificii pentru a intra aer necesar celor arestaţi, eu îmi aduc subofiţerii şi le pun în vedere că vor sta permanent lângă mine fără a se mai duce la Batalion şi vor face ce fac eu la timpul potrivit“. 

Între timp soseşte la casa regelui col. Dămăcianu, şef Statului Major la Comandamentul Militar al Capitalei. Este primit imediat de rege şi după câteva minute, pleacă. Îi comunicase cele ce vor urma“.

image

„Vom da socoteală lui Dumnezeu şi istoriei“

În sufragerie, Regele se întreţinea cu mai multe persoane din anturajul său, iar pe la ora 15.30 – 16.30 când a sosit şi mareşalului Ion Antonescu, care a fost condus de adjutantul de serviciu în sufrageria din casa de locuit. „Aici, mareşalul s-a scuzat că a trebuit să vorbească la telefon cu Clodius, în plus ce am mai putut auzi cu întreruperi despre arma secretă pe care nemţii o vor pune-o în acţiune, după care regele se scoală în picioare la ora 16.59 şi vorbeşte Mareşalului cu emoţie: «Domnule Mareşal, tăvălugul morţii apasă greu asupra Moldovei şi este ameninţată şi restul ţării, amândoi vom da socoteală lui Dumnezeu şi istoriei». Acum Ioaniţiu Mircea îmi face semnul convenit şi eu intru în sufragerie urmat de cei 3 subofiţeri, salut pe Rege şi mă îndrept spre Mareşal spunându-i «Domnule Mareşal, din Înalt Ordin sunteţi arestat», fac semnalul de executare subofiţerilor. În acest moment, regele a ieşit din încăpere.

După ce au trecut peste starea de şoc, Anton Dumitrescu i-a încadrat pe mareşal şi pe cei care-l însoţeau şi i-a scos din sufragerie prin coridorul din faţa biroului. Între timp s-a deschis poarta mare, iar maşinile Mareşalului şi ale lui Ică Antonescu au intrat în curte împreună cu maşinile de escortă. Li s-a dat ordin tuturor să coboare din maşini, iar armamentul şi muniţia au fost predate lângă peretele Palatului, iar personalul militar şi civil au fost duşi sub escortă în subsolul palatului. După citirea proclamaţiei către ţară, au fost eliberaţi. În tot acest timp, populaţia se plimba prin faţa Palatului fără să ştie ce se petrece înăuntru. Regele, împreună cu Sănătescu, Ionescu Emilian şi Ioaniţiu au redactat proclamaţia către ţară.

Pe aceeaşi temă:

Imagini rarisime cu Regele Mihai, din copilărie până la momentul 23 August 1944. În poze apar personaje marcante

Istoria tumultuoasă a navei de pasageri „Regele Carol I“: de la porturile Levantului pe fundul Mării Negre

Soldat în Batalionul de Gardă al Regelui Mihai, despre generozitatea suveranului României: „Mi-a dăruit o ladă plină de mărci germane, pământ şi casă“

Regele Mihai a murit. Confesiunea tulburătoare a suveranului: „Gândesc în limba română, Biblia o citesc în română. Cum să uit limba poporului meu?“

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite