Relaţia dintre copii şi părinţi în timpul pandemiei: stres, burnout şi abuzuri. Sfaturile directorului Clinicii Universitare de Psihologie a UBB
0
Închiderea grădiniţelor şi a şcolilor în contextul pandemiei de COVID-19 a pus presiune pe părinţi, care suferă de stres şi burnout. Pe de altă parte, a crescut rata abuzului copiilor. Oana David, directorul Clinicii Universitare de Psihologie Babeş-Bolyai Psy-Tech, dă câteva sfaturi valoroase pentru părinţi.
Oana David, psiholog clinician şi psihoterapeut principal, director al Clinicii Universitare de Psihologie Babeş-Bolyai Psy-Tech şi conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB, a vorbit cu „Adevărul” despre soluţiile pe care le au la îndemână părinţii pentru a gestiona mai bine relaţia cu copiii în contextul pandemiei.
„Trăim vremuri fară precedent din multe puncte de vedere dar pentru părinţi contextul pandemiei a adus provocări uriaşe. Dacă vorbim despre părinţii care au copii mici şi despre cei care lucrează, presiunile cărora aceştia trebuie să le facă faţă, îi aduc pe aceştia de multe ori în situaţii limită. Într-adevăr studiile recente au arătat că părinţii sunt o categorie de populaţie care suferă de stres şi burnout în contextul pandemiei şi de asemenea că rata abuzului asupra copiilor a crescut în această perioada”, a precizat psihologul pentru „Adevărul”.
„Voi face câteva recomandări care îi pot ajuta pe părinţi să facă faţă mai bine solicitărilor în această perioadă, care merg cel puţin în două direcţii, şi anume una legată de raportarea la situaţie şi cealaltă legată de accesarea de resurse. În primul rând, i-ar ajuta să îşi amintească faptul că este o situaţie temporară şi că presiunea pe care o trăiesc va avea soluţionare. Raportarea la dificultăţi este bine să fie una flexibilă, caracterizată de gândire raţională de tipul „Nu îmi place faptul că sunt suprasolicitat/ă dar pot tolera disconfortul şi găsi soluţii”. Aceeaşi raportarea legată de noncomplianţa copiilor, comportamentele lor negative sau de gestionarea sarcinilor legate de serviciu, îi poate ajuta să îşi reducă nivelul de stres trăit”, a detaliat Oana David.
Pastile psihologice PsyPills
În continuare, psihologul recomandă părinţilor aplicaţia PsyPills disponibilă pe Iphone sau Ipad: „Există o serie de pastile psihologice pe care le-am dezvoltat în cadrul aplicaţiei PsyPills şi care pot fi accesate de părinţi pentru a-i ajuta să îşi antreneze acest tip de gândire raţional şi care au fost testate pentru reducerea stresului”.
Pastilele se bazează pe conceptele elaborate şi/ sau cercetările derulate în şcoala clujeană de psihoterapie. Cum se utilizează? Ai un telefon mobil sau o tabletă, şi descarci aplicaţia PsyPills din AppStore, iar primul pas este completarea unui chestionar de evaluare a nivelului de stres. Apoi ţi se evaluează gândul iraţional pe care îl ai şi care cauzează stresul, iar pasul trei este prescrierea unei reţete psihologice, pastila, care are rolul de a reduce nivelul de stres. Aceasta vine sub forma unui text personalizat care trebuie spus de mai multe ori şi poate fi folosit, de exemplu, de o persoană care se teme să vorbească în public şi intră în panică şi care reuşeşte acest lucru după ce îşi ia pastila psihologică.
„PsyPills poate fi utilizată în servicii clinice, terapie autoadministrată, cu monitorizare terapeutică, psihoeducaţie, dar şi în cercetare. Aplicaţia PsyPills a fost gândită la un preţ minimal - 0,99 dolari - , pentru a fi accesibilă şi persoanelor dezavantajate socio-economic. În plus, aplicaţia elaborată de specialiştii Universităţii Babeş-Bolyai dispune şi de o variantă, parţială, demo gratuită, MoodWheel, iar autorii îşi vor da acordul pentru utilizarea gratuită a PsyPills în scopuri educaţionale/de cercetare“, conform reprezentanţilor UBB.
Aplicaţia e disponibilă în română şi engleză.
Psihologii de la UBB vă învaţă să relaţionaţi cu copiii
Oana David le mai recomandă părinţilor să „acceseze resurse atunci când se simt copleşiţi. Aceste resurse se pot referi la a solicita sprijin pentru supravegherea copiilor, pentru menaj sau chiar pentru alte proiecte gestionate. Părinţii pot apela la suportul membrilor familiei extinse au la suportul social al altor părinţi sau prieteni. Atunci când nu reuşesc acest lucru sau se simt blocaţi de anumite situaţii acute, cum sunt stare afectivă negativă sau comportamente disruptive ale copiilor, părinţii pot apela şi la suport de specialitate din partea unui psiholog.”
„Sunt şi multe resurse gratuite în comunitate, care pot fi accesate spre exemplu pe baza unor proiecte de cercetare sau a unor servicii. Un exemplu este proiectul de cercetare pe care îl coordonez în prezent în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în care părinţii copiilor cu vârste intre 2-8 ani pot învaţă strategii eficiente de gestionare a noncomplianţei şi sunt sprijiniţi pe termen lung şi monitorizaţi. Părinţii se pot înscrie la studiu online prin accesarea acestui link”, a mai spus Oana David.
Vă mai recomandăm şi:
Aplicaţie a psihologilor UBB pentru mobil, în top 50 aplicaţii dedicate stilului de viaţă în România
Se încarcă comentariile...
