„Psihologia poporului român” i-a adus clujeanului Daniel David premiul pentru „Cercetare” la Gala Foreign Policy România 2015
0Psihologul Daniel David a primit premiul pentru ”Cercetare” la Gala Foreign Policy România 2015. Juriul a remarcat lucrarea clujeanului intitulată „Psihologia poporului român” din care rezultă că „trecem uşor dintr-o stare emoţională în alta, avem o autonomie redusă, suntem ambiţioşi, dar şi indisciplinaţi”.
”Daniel David este directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca – din 2013, este şi director de cercetare la Institutul Albert Ellis din New York, locul de origine al psihoterapiei cognitiv-comportamentale. Acasă, cercetătorul a lucrat, timp de doi ani, împreună cu un grup de colegi români, la refacerea celebrei lucrări „Psihologia poporului român” a filosofului Constantin Rădulescu-Motru – ale cărei aserţiuni au fost, în timp, pe cât de citate, pe atât de contestate sub aspectul validităţii ştiinţifice. Folosind teste psihologice internaţionale adaptate populaţiei din ţara noastră, grupul coordonat de Daniel David a pus acum întrebări precum: Cât de fericiţi sunt românii, cât de stresaţi, cât de depresivi, cât de raţionali, cât de creativi, cât de inteligenţi, cât de optimişti? Rezultatul va fi publicat în această primăvară. O avanpremieră publicată în decembrie de revista Sinteza arată că trecem uşor dintr-o stare emoţională în alta, avem o autonomie redusă, suntem ambiţioşi, dar şi indisciplinaţi; iar spiritul gregar, sesizat şi de Motru, dăinuie”, se arată în motivaţia juriului Foreign Policy România 2015.
„Iată un bun ministru al Educaţiei”
„Dincolo de practicarea ştiinţei, domnul David este un neobosit analist al cercetării naţionale. În afara Raportului G3A (aici) citat anterior, tot anul trecut, Daniel David arăta că strategia guvernamentală pentru finanţarea cercetării în perioada 2014-2020, orientată spre cercetarea aplicativă în detrimentul celei teoretice, este taman opusul a ceea ce are nevoie o ţară ca România. Soluţia sa: „Pentru contextul românesc, caracterizat prin bani puţini şi o economie slab competitivă, soluţia este ca banii publici pentru cercetare să fie dominant investiţi în cercetarea fundamentală (şi aici dominant spre cea orientată strategic) şi în cercetarea aplicativă de tip translaţional; cercetarea aplicativă tradiţională trebuie să fie susţinută dominant din mediul socio-economic, fondurile publice având aici doar un rol de stimulent minimal.” (mai mult, aici) Iată un bun ministru de resort”, au mai susţinut juraţii.
Premiile Foreign Policy
În cadrul Galei s-au acordat următoarele premii: Premiul Special- Preşedintele Klaus Iohannis, Politică/politici – Emil Moise, profesor, Politică internaţională – Nicolae Ciucă, general, Economie/social – Ionuţ Pătrăhău, manager şi Sergiu Stoica – neurochirug, Social – Vlad Voiculescu (MagiCamp), Educaţie – Liceul Lauder-Reut din Bucureşti, Cercetare/inovaţie – Daniel David, psiholog, Cultură – Cristian Presură, fizician, Media – Teodora Migdalovici (şcoala de creativitate), Idei/proiecte – Sebastian Buhai, Mihai Copaciu, Cosmin Iluţ, Cristian Litan (ERMAS), Cariere – Mircea Maliţa, academician/diplomat şi Alex Găvan, alpinist.
CV de cercetător
Tot de atunci e profesor „Aaron T. Beck“. Coordonează programului de Master în Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică si Psihoterapie al UBB (din 2006), e preşedintele filialei clujene a Colegiului Psihologilor din România (din 2005) şi este, din 2001, editor la „Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies” (revista indexată: THOMSONISI/SSCI; PSYCINFO, EBSCO, PROQUEST, IBSS, CNCSIS-B+). Profesorul este, conform Thomson ISI/Web of Science şi analizelor Asociaţiei Ad-Astra a Cercetătorilor din România, psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări al lucrărilor sale în comunitatea ştiinţifică. Tot el a fost numit, în ianuarie 2013, director responsabil cu cercetarea la un prestigios institut american, Albert Ellis Institute din New York. Fondatorul acestui institut este unul dintre cei mai importanţi psihologi din lume, fiind comparat cu Sigmund Freud. Acelaşi institut l-a premiat, de două ori, pe clujean, pentru merite în cercetare.
Psihologii mesei rotunde
David i-a adus la Cluj, simbolic, cu numele, pe cei din poveştile legendarului rege Arthur. Vorbim de Complexul Camelot (acronim pentru Clinical Amphitheatre for Excellence Laboratories Of Therapies), inaugurat în vara lui 2011. Complexul este situat pe strada Republicii nr. 37 din Cluj-Napoca şi e compus din clădirea Avalon (acronim pentru Advanced Virtual Application Laboratories of Napocensis) şi un amfiteatru în aer liber, numit forumul Rationalia, amfiteatru unde pot avea loc dezbateri şi conferinţe. Complexul are platforma de roboterapie şi psihoterapie prin realitate virtuală MATRIX, una printre primele zece din lume, ca şi complexitate. În cadrul MATRIX este un program de terapie cu ajutorul roboţilor prin care, doar în 2011, au fost ajutaţi zeci de copii din regiune care suferă de autism. Complexul are proiecte de cercetare cu specialişti din Belgia, Franţa şi Marea Britanie. „Orice universitate de top încearcă să coreleze activitatea pe care o desfăşoară cu cultura. Toate numele au în spate valori. În Manchester este un telescop numit Merlin, într-un spital din SUA este un laborator numit Camelot. Complexul Camelot exprimă nu numai activităţile noastre, ci şi valorile în care credem: tradiţie, excelenţă, onoare. Un profesor de la Harvard spunea că un Camelot poate fi oriunde un grup îşi asumă valori legate de adevăr, bun simţ şi onoare“, explica, la deschiderea complexului, Daniel David.
Roboţei terapeutici. O nouă generaţie
Un alt proiect al psihologului clujean este parteneriatul dintr-un grant al Comisiei Europene (prin cea mai importantă linie de finanţare în tot ce înseamnă cercetare în Europa, Integrated Projects) prin care psihologii clujeni împreună cu specialişti de top în informatică şi inginerie vor crea un roboţel inteligent, programat să gândească singur care să îi ajute pe copii cu autism să comunice mai bine. Proiectul este coordonat printr-un consorţiu ştiinţific condus de specialiştii suedezi de la Universitatea Skövde. Din consorţiu fac parte universităţi din Marea Britanie, Olanda şi Belgia, dar şi firma franceză Aldebaran Robotics S.A.S. care l-a construit pe Nao, unul dintre roboţeii care fac deja terapie, la Cluj, cu copiii care suferă de autism.
Citeşte şi
VIDEO Cei mai frumoşi români. Daniel David, „tatăl“ roboţilor terapeutici din România
Se încarcă comentariile...
