Platforma de cercetare psihologică "Matrix" din Cluj va fi folosită la antrenamentul astronauţilor în vederea curselor spre Marte
0
Platforma de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix), un proiect derulat în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care a atras granturi de 2,5 milioane de euro, în ultimii 5 ani, demarează un proiect ce vizează pregătirea psihologică a astronauţilor, în condiţii de izolare.
La 5 ani de la iniţierea Platformei de Roboterapie şi Psihoterapie prin Realitate Virtuală (Platforma Matrix) din Cluj - un proiect al Facultăţii de Psihologie din Universitatea Babeş-Bolyai şi al Institutului Albert Ellis din New York - au fost atrase 2,5 milioane de euro prin câştigarea de granturi naţionale şi internaţionale, conform directorului platformei, Daniel David. Aici au fost derulate mai multe proiecte din avangarda cercetării psihologice actuale precum: terapia online a anxietăţii sociale, inclusiv cu folosirea hologramelor, utilizarea realităţii virtuale pentru tratarea anumitor fobii, folosirea unor roboţi pentru vindecarea tulburărilor de anxietate la copii şi adolescenţi etc.
O nouă direcţie:psihologia virtuală în zborurile spaţiale
"Până acum ne-am focusat pe psihodiagnostic şi pe psihoterapie. Vom continua pe aceste direcţii, dar avem şi proiecte noi. Unul dintre proiectele pe care vrem să le dezvoltăm este STAR GATE -PSYTECH. Vrem să folosim expertiza noastră în psihologie şi în tehnologie virtuală pentru a optimiza factorul uman implicat în zborurile spaţiale. Deja avem două proiecte mai mici cu un partener din Spania, care a făcut parte din proiectul Mars 500", a declarat Daniel David, directorul Platformei Matrix.
Aşa arată interiorul modului unde astronauţii au locuit 520 de zile
Nava spaţială din Moscova
Programul
Mars500 este un experiment de izolare psihosocială (derulat între 2007
şi 2011 de Rusia, Uniunea Europeană şi China), al cărui scop a fost
pregătirea astronauţilor pentru zborul spre Marte. Concret, între 2007
şi 2011, trei echipe de voluntari au trăit şi au lucrat într-un modul
care imită condiţiile dintr-o navă spaţială. Experimentul a avut loc la
Moscova, într-o facilitate a Academiei Rusă de Ştiinţe. Experimentul,
care a simulat 520 de zile de misiune, a avut ca scop culegerea de
informaţii ce pot fi folosite în eventualitatea planificării unei
misiuni interplanetare.
Relaxare cu ajutorul realităţii virtuale
În cadrul acestui proiect, cercetătorii de la Universitatea Jaume I din Spania, au dezvoltat proiectul EARTH-Well-Being, prin care astronauţii erau învăţaţi să-şi controleze emoţiile negative. "Credem că putem aduce lucruri noi la acest proiect şi vorbesc aici nu numai despre emoţii pozitive, ci şi de emoţii negative şi funcţionale. Cei din Spania au fost foarte interesaţi de colaborare, ei fiind proprietarii acestui modul EARTH-Well-Being. "Ei au supus subiecţii, de 3 ori pe săptămână,câte 15-20 de minute la traininguri în realitatea virtuală. Aveau trei module de realitate virtuală - unul din natură, un mediu urban şi un jurnal personal pe care trebuiau să-l completeze. Scopul era de dezvoltare a două tipuri de emoţii pozitive: cu stare crescută de stimulare fziologică, cum ar fi bucuria, respectiv cu stimulare fiziologică redusă, cum ar fi inducerea unor stări de calm, de relaxare. Per ansamblu, s-a demonstrat că emoţiile pozitive i-au ajutat să facă faţă mai bine sarcinilor", a explicat David.
Ce aduc nou clujenii
"Echipa din Spania are datele
culese pe cei din simulator, dar şi pe voluntari care nu au fost în
simulator. Noi vrem să replicăm trainingul lor de realitate virtuală pe
populaţie sănătoasă, normală, de aceaşi categorie cu cea din Spania.
Vom face asta cu ajutorul cubului virtual pe care-l avem aici. Dacă
rezultatele sunt similare, trecem la următorul pas - să aducem
elementul nostru inovativ, adică să controlăm emoţiile funcţionale
controlând modul în care gândesc. Spaniolii au indus emoţii pozitive,
noi dorim să inducem emoţii funcţionale, pentru că nu toate emoţiile
pozitive sunt benefice. De exemplu, dacă doreşti să se întâmple un
lucru şi acesta nu se întâmplă este posibil să ai o depresie. Noi vrem,
prin metode cognitive, să îi facem pe subiecţi să conştientizeze că nu
e corect să gândească <<trebuie cu necesitate să se întâmple un
lucru>>, ci <<îmi doresc să se întâmple>>. Diferenţa
e că prima abordare poate duce la depresie, în timp ce a doua, duce la
tristeţe, care e un sentiment normal, care te motivează să cauţi
soluţii", a precizat Daniel David, directorul Platformei Matrix.
Program updatat
Astfel, atunci când se va pune problema de noi echipaje care să intre
modul ce simulează zborul spaţial, clujeanul susţine că va fi aplicat
programul EARTH-Well-Being în paradigma nouă, nu cea din 2011.
Proiectul se va finaliza în circa un an şi jumătate. Fiind la început
nu a fost obţinut un grant, deocamdată nefiind nevoie, întrucât
sistemul de lucru a fost pus la dispoziţie de partenerii din Spania.
Tratamentul pentru bolnavii de cancer, la cosmonauţi
Un alt proiect ce a fost demarat la Platforma Matrix vizează controlul aspectelor negative, cum ar fi greaţa şi oboseala, care apar foarte des la personalul implicat în zboruri spaţiale. "Noi avem experienţe cu bolnavi de cancer , care au aceeleaşi reacţii de greaţă şi oboseală de la tratamentul specific ca şi cosmonauţii. Vrem să vedem dacă acelaşi tip de tratament psihologic funcţionează şi în cazul zborurilor spaţiale", a explicat David. "Deja implementăm cele două proiecte. STAR GATE -PSYTECH va fi unul dintre proiectele noastre majore, alături de psihoterapie. Cred că psihologia şi tehnologia realităţii virtuale poate contribui extrem de mult la controlul comportamentului uman la zborurile în spaţiu, care este un factor foarte important pentru reuşita misiunii", a concluzionat David.
Body
Se încarcă comentariile...
