Expertul american Tom G. Palmer: „Nu ascultaţi de sfaturile economice de la Casa Albă!“

Specialistul american Tom G. Palmer sfătuieşte România să nu urmeze indicaţiile administraţiei Obama cu privire la îndatorarea pentru încurajarea consumului. Potrivit lui Palmer modelul de urmat ar fi cel german, care merge pe limitarea consumismului şi împrumuturilor, economisirea şi tăierea costurilor publice inutile.

Tom G. Palmer, specialistul american în economie, dar şi în drepturile omului spune că germanii dau o „lecţie-cheie“ de ieşire din criză. Ei taie cheltuielile publice excesive, au introdus reguli bancare sănătoase, dar mai ales au încurajat oamenii să economisească şi nu să se bazeze pe diferite subvenţii de la stat. De asemenea, aceştia au mărit vârsta de pensionare. La capitolul „aşa nu“, Palmer a dat exemplul SUA. „Nu ascultaţi cererile administraţiei Obama de a cheltui şi de a consuma mai mult. Este prostesc. Acum e timpul pentru a fi mai raţionali, adică să cheltuim un pic mai puţin  şi să economisim mai mult. Este o fundaţie mai bună pentru o prosperitate ulterioară. Deci nu ascultaţi de sfatul care vine de la casa Albă!“, a declarat reporterului Adevărul Tom G. Palmer. „ Din păcate, atât administraţia Bush, cât şi cea Obama spun că soluţia în cazul în care suntem în datorii este să ne împrumutăm mai mult. Dar acestea este motivul pentru care am intrat în criză. Ceea ce se face acum este crearea premiselor unei noi crize. E ca şi cum toată lumea a fost la o petrecere, a băut prea mult, iar dimineaţa, ca să scape de mahmureală, „doctorul“ Bush şi „doctorul“ Obama spun: „Mai ia o sticlă de vodcă“. Nu e o soluţie pe termen lung. “, a detaliat specialistul american. Potrivit acestuia, francezii au luat măsuri similare cu cele luate de americani. „ Toate ţările europene trebuie să se uite la Grecia şi să nu aleagă acealşi drum. Nu este viabil sistemul, aşa“, mai declară Palmer.

Cine este Tom G. Palmer
Este doctor în ştiinţe politice, titlu obţinut la Universitatea Oxford. Este vicepreşedinte pentru programe internaţionale al Fundaţiei pentru Cercetări în Economie Atlas din Whasington, un ONG care are ca scop descoperirea, formarea şi consilierea antreprenorilor. La programul lansat de fundaţie legat de libertatea comerţului participă 71 de organizaţii din 48 de ţări.  Palmer este de asemenea şi director al Universităţii Cato şi membru al Institutului Cato, o organizaţie privată de cercetare a politicilor publice. Palmer este un excelent vorbitor în public. Face cercetare, scrie şi predă subiecte legate de libertăţile fundamentale. Tom G. Palmer s-a aflat la Cluj pentru a susţine o conferinţă organizată de Centrul Independent pentru Studii în Economie şi Drept, pe tema „Patru mii de ani de bătălie: lupta pentru libertate“.

CITIŢI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL

Rep: Cum vedeţi diferitele abordări şi strategii de ieşire din criză ale statelor lumii?

Tom Palmer: Lecţia-cheie pe care germanii o dau este că cheltuielile publice excesive trebuie tăiate, trebuie introduse reguli bancare sănătoase, nu reguli noi, „nebuneşti“, dar mai ales să încurajăm oamenii să economisească, decât să se bazeze pe diferite subvenţii de la stat.

Rep: Dar ce se întâmplă dacă românii nu au de unde să economisească?

T.P.:Este şi o problemă de structură a instituţiilor financiare, să aibă oamenii încredere că dacă îşi economisesc banii, aceştia nu se devalorizază, din cauza inflaţiei. Inflaţia descurajează comportamentele de economisire. Mulţi dintre cei care fac politicile publice nu înţeleg acest lucru. Standardele de creştere presupun dobânzi mari şi preţuri mici. De fapt, un singur cost creşte, cel al muncii umane şi toate celelate preţuri scad. În consecinţă, oamenii bogaţi devin şi mai bogaţi. Acum suntem îndemnaţi să ne fie frică de deflaţie, că ar fi cel mai rău lucru din lume, aşa că rezultatul este mai multă inflaţie. De fapt, inflaţia crează comportamente iraţionale şi descurajează economisirea.

Rep: Unde credeţi că a greşit România la capitoul măsuri anti-criză?

T.P.: În primul rând, trebuie avut în vedere că criza nu a afectat doar România. Tot sistemul financiar mondial a fost ortrăvit de relgulile bancare internaţionale care au fost prosteşti, cum ar fi acordurile Basel (n. Red. Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară a emis două acorduri internaţionale cu privire la riscurile bancare). Nu doar România a fost afectată. Multe ţări au fost puternic lovite de acest proces. Cred că cea mai bună abordare este să revenim cu picioarele pe pământ şi să ne întărim proziţia, ca să spunem aşa. Este un timp foarte bun pentru tăierea de costuri, să ne gândim de ce avem şi de ce nu avem nevoie şi să reducem deficitul bugetului de stat. Şi mai ales să ne uităm spre viitor, şi spre o creştere economică sănătoasă. Asta se poate face evitând sfaturile proaste ale administraţiei americane şi să ne uităm mai cu atenţie la ce au făcut germanii: să nu ieşim din criză cu ajutorul infaţiei, să facem reduceri de costuri reale.

Rep: Care este de fapt, sfatul americanilor dat lumii pentru ieşirea din criză?

T.P.: Din păcate, atât administraţia Bush, cât şi cea Obama spun că soluţia în cazul în care suntem în datorii este tot îndatorarea, să împrumutăm mai mult. Ceea ce spun cele două administraţii este: împrumutaţi mai mult, măriţi inflaţia, creaţi mai multă datorie şi consumaţi mai mult. Dar acestea este motivul pentru care am intrat în criză. Ceea ce se face acum este crearea premiselor unei noi crize. E ca şi cum toată lumea a fost la o petrecere, a băut prea mult, iar dimineaţa, ca să scape de mahmureală, „doctorul“ Bush şi „doctoral“ Obama spun: „Mai ia o sticlă de vodcă“. Nu e o soluţie pe termen lung.

Rep: care sunt strategiile adoptate de celalate state europene, pentru a ieşi din criză?
T.P.: Francezii au luat măsuri similare cu cele luate de americani. Deci putem spune că americanii şi francezii au mers pe ideea de a împrumuta mai mult şi de cheltui mai mult. Dar nu cred că e o abordare raţională şi înţeleaptă, pentru că tocmai aşa creezi premisele pentru plata consecinţelor, mai târziu şi să ajungi ca Grecia. Toate ţările europene trebuie să se uite la Grecia şi să nu aleagă acealşi drum: promisiuni de câştiguri mari, sistem de pensii prost gestionat, pentru că au tot scăzut vârsta de pensioare, chiar până la 50 de ani, în unele cazuri. Dacă eşti coafeză, pentru că au considerat că este o ocupaţie foarte solicitantă, te poţi pensiona la 50 de ani. Asta înseamnă că cineva care a munci să zicem 30 de ani, se poate pensiona şi poate avea încasa pensia pentru alţi 45-50 de ani. Nu este viabil sistemul, aşa. Interesant este că în timp ce grecii şi-au micşorat vârsta de pensioare, nemţii şi-au mărit vârsta cu doi ani, pentru că au realizat că altfel cu este un sistem sănătos. Este o direcţia mai bună aceasta. Şi trebuie luat în considerare că oamenii trăiesc mai mult acum, la 65 nu eşti terminat, epuizat. Românii care au acum 30 de ani au o speranţă de viaţă mai bună decât cei de acum 15 sau 20 de ani.

Rep: Spune-ţi-ne, vă rog, trei lucruri pe care ar trebui să facă România şi trei pe care să nu le facă, în ceea ce priveşte strategia anti-criză.
T.P: 1.    Asigurarea drepului cetăţenilor de a-şi administra singuri contribuţiile la pensii, de a avea proprietate asupra lor, fără frica de a le fi confiscaţi aceşti bani de către autorităţi;
2.    Să vă uitaţi la bugetul de stat şi să vă gândiţi foarte serios de ce aveţi cu adevărat nevoie şi ce este este un lux de care vă puteţi dispensa. „Eliberaţi“ acei angajaţi de care nu aveţi nevoie să îşi găsească de lucru pe piaţa privată;
3.    Să vă uitaţi la impozite şi taxe şi să găsiţi modalităţi de a diminua fiscalitatea. Este prea bicrocratic sistemul, chiar şi acum;

Trei lucruri ce nu trebuie făcute:
1.    Nu ascultaţi cererile administraţiei Obama de a cheltui şi consuma mai mult. Este prostesc. Acum e timpul pentru a fi mai raţionali, adică a cheltui un pic mai puţin  şi economisi mai mult. Este o fundaţie mai bună pentru o prosperitate ulterioară. Deci nu ascultaţi de sfatul care vine de la casa Albă!
2.    Nu încurajaţi protecţionismul. Acesta este o cale către sărăcie. Deşi pare o măsură populară, atât în industria europeană cât şi în cea din România, dar de fiecare dată când interzici un import, distrugi în celaşi timp exportul tău, celk care produce bogăţie şi valoare. Nu mergeţi pe drumul protecţionismului, pentru că a dus la colapsul economiei mondiale din 1930 şi trebuie să ne asigurăm că nu se mai întâmplă din nou.
3.    Să nu recurgeţi la măsuri economice populiste, ci mai degrabă să aplicaţi principii economice sănătoase.