Andrei Marga recidivează și dă vina pe SUA și Ucraina pentru război: ordinea teritorială europeană trebuie discutată
0Andrei Marga scrie despre „o încercare salutară a realismului politic de a concepe ieșirea din conflictul ucrainean”. El dă vina pe Ucraina și pe SUA pentru escaladarea conflictului și sugerează modificarea ordinii teritoriale europene.
Fostul ministru de Externe citează, într-un articol de opinie pe Amos News, un studiu publicat de școala prestigioasei universități Harvard în revista Foreign Affairs, septembrie-octombrie 2022, - „How to Build a Better Order. Limiting Great Power Rivalry in an Anarchic World” (autori fiind Dani Rodrik, Steven M. Walt).
„Analiza, efectuată pe baza unei cercetări sistematice la Harvard Kennedy School și New York University, pleacă de la o consemnare a situației actuale. „Ordinea globală se deteriorează în fața ochiilor noștri. Declinul relativ al puterii SUA și concomitenta ascensiune a Chinei au erodat sistemul bazat pe reguli, parțial liberal, dominat odinioară de Statele Unite și aliații lor. Crizele financiare repetate, inegalitatea crescândă, protecționismul reînnoit, pandemia covid-19 și recursul crescând la sancțiuni economice au adus era hiperglobalizării de după războiul rece la sfârșit. Invazia Rusiei în Ucraina s-ar putea să fi revitalizat NATO, dar a adâncit totodată ceea ce separă Estul și Vestul și Nordul și Sudul. Între timp, schimbarea priorităților domestice în multe țări și geopolitici ale competiției crescânde au oprit orientarea spre o mai mare integrare economică și au blocat eforturile colective de a aborda iminentele pericole globale” - sumarizează fostul ministru articolul.
„Ordinea se discută și când sunt resturi samavolnic tranșate ale istoriei”
În articol, Marga arată cu degetul spre Ucraina, considerând-o, voalat, responsabilă pentru război: „Suveranitatea națională se referă nu doar la ordinea existentă, ci și la formarea acestei ordini. Cum am mai arătat, ordinea existentă este punctul de plecare pentru a rezolva orice litigiu. Dar atunci când un stat nu-și integrează democratic cetățenii, refuză acordurile privind minoritățile, interzice partide, monopolizează informații și recurge la ură, fiind construit pe încălcarea suveranității altor state, acea ordine se discută. Ea se discută și când sunt resturi samavolnic tranșate ale istoriei.”
Marga mai vorbește despre țări europene care au încheiat tratate de stabilizare a frontierelor în scopul cooperării imediate, „dosarele dificile fiind transmise viitorului”. Fostul ministrul de Externe sugerează că tratatele care au menținut pacea în Europa în ultimele decenii trebuie să fie rediscutate.
Fostul ministru susține: „În definitiv, ca să fim realiști, chestiunea frontierelor în Răsărit s-a acutizat din momentul în care s-a refuzat aplicarea acordurilor de la Minsk, care erau susținute de Rusia, Germania și Franța. Unii invocă și faptul că situația minorităților în urma dizolvării URSS a rămas fără reglementare convenită.”
Marga reia teza conform căreia nu poate exista suveranitatea unei țări fără a fi luată în considerarea suveranitatea vecinilor, justificând astfel, pretențiile Rusiei de a interzice Ucrainei să intre în NATO și în UE. O astfel de integrare ar pune în pericol Rusia - este unul dintre argumentele propagandei Pro Kremlin pentru începerea războiului în Ucraina.
Cadrul propus pentru noua ordine mondială
Cei doi autori propun, spune Marga, un „cadru” care să aducă stabilitate.
Prima recomandare privind constituirea noului cadru de stabilitate: reguli mai puține, comportament mai bun în relațiile internaționale. „Desigur că, după 1991, s-a erodat ordinea existentă a lumii, ca urmare a competiției supraputerilor. „Totuși, deteriorarea ordinii bazate pe reguli nu ar trebui să ducă la conflictul marilor puteri”. Căci ele, fiecare, dau prioritate propriei securități, dar împărtășesc și alte scopuri pe arena internațională. Este însă tot mai clar că abordarea ce prevalează azi nu mai este adecvată și nu face față forțelor multiple care guvernează relațiile internaționale dintre puteri”, arată Marga.
Următoarea recomandare: „Va fi nevoie apoi de tolerarea unei mai mari diversități în abordarea lumii de către fiecare țară. „O ordine mai stabilă se poate baza pe negociere, nu pe reguli prestabilite”, citează Marga.
Apoi, „este nevoie de „transparență strategică”, spune Marga amintind de ceea ce s-a petrecut în cazul concernului Huawei: concernul a devenit o forță dominantă în lume în tehnologia G5, dar a fost bănuit că afectează securitatea națională a unor țări, încât s-au luat „măsuri excesive (hard-line)”, inclusiv limitarea acțiunii multor companii chineze, ceea ce nu a făcut decât să mărească tensiunile. „Să acționăm, nu să escaladăm”, scriu Dani Rodrik și Steven M. Walt – iar relația SUA-Iran este un exemplu care justifică această maximă, arată Marga.
„Compromis incipient: neutralitate a Ucrainei și noi negocieri privind statusul teritoriilor”
În ceea ce privește războiul din Ucraina, maxima folosită de cei doi autori este, conform lui Marga, „de la agresiune la mediere”. Se propune un compromis incipient: statutul de neutralitate al Ucrainei și negocieri privind statutul teritoriilor ocupate/vizate de Rusia.
„Acesta dovedește că și cele mai consacrate norme existente pe plan internațional nu previn operațiuni militare. În fapt, „oficiali occidentali au avut legături cu partenerii lor ruși cu multe ocazii, dar ei nu au abordat preocuparea continuă a Moscovei – aceea că ea percepea ca amenințare eforturile occidentale de a aduce Ucraina în NATO și UE. De partea cealaltă, Rusia a făcut solicitări cu bătaie lungă ce au părut să lase puțin spațiu pentru negociere”. În loc să se exploreze un compromis incipient pe această problemă – precum solicitarea, la Kiev și către aliații occidentali, de neutralitate a Ucrainei, combinată cu dezescaladarea de către Rusia și noi negocieri privind statusul teritoriilor, ambele părți și-au rigidizat pozițiile existente”, comentează fostul ministru de Externe.
Dar chiar adversari deveniți rigizi pot fi aduși laolaltă prin ajustare mutuală, crede Marga.
Fostul ministrul susține SUA și Rusia au avut momente de „ajustare”, când Statele Unite s-au reținut să trimită trupe să lupte în Ucraina, iar Rusia s-a reținut să treacă la folosirea de arme de distrugere în masă.
Marga constantă că acestă înclinație spre reținere a început să cedeze din momentul în care secretarul pentru apărare al Statelor Unite, Lloyd Austin, a spus că „Statele Unite caută să slăbească Rusia pe termen lung, iar oficiali ruși au replicat amenințând cu folosirea armelor nucleare și indicând că scopurile războiului lor ar putea fi extinse”.
Concluzia lui Andrei Marga este: „Modelul obținut este fără iluzii, dar cu șanse de aplicare. Rămâne, desigur, întrebarea: cine face prima mutare? În acest moment, este clar că a venit ora unei inițiative politico-diplomatice – importantă nu pentru a clama victorii care nu au cum să vină, ci pentru victoria din nou a unei rațiuni minimale.”
Marga, aspru criticat pentru promovarea unui discurs care folosește argumentele Kremlinului și promovează idei periculoase, precum redesenarea granițelor
Opiniile din articolul de față nu sunt prezentate în premieră de Marga, care a fost criticat în urmă cu câteva săptămâni pentru un discurs susținut la Alba Iulia.
Conferința de la Alba, din septembrie, în care ex-ministrul de Externe a susținut că Ucraina trebuie să cedeze părți din teritoriul național unor țări vecine nu e decât vârful icebergului unei activități publicistice și mediatice în cadrul căreia acesta aduce argumente pro-ruse în ceea ce privește războiul din Ucraina.
Atât la conferința de la Alba Iulia, cât și în aparițiile lui la emisiunea săptămânală de la TVR Cluj – Dialoguri cu Andrei Marga, dar și în articolele de opinie publicate pe site-ul AMOS News (deținut de trustul Intact, unde mai scriu, printre alții, Cosmin Gușă, Cornel Nistorescu și Sorin Roșca-Stănescu), Marga amestecă cu măiestrie argumente ale unor analiști și profesori celebri din SUA, Germania, Franța, cu citate din mari politicieni și filosofi, dar și cu argumente controversate ale propagandei rusești. Deși își consideră analizele ca fiind obiective, luările sale de poziție sunt impregnate de o atitudine rusofilă.
De altfel, în urma scandalului din luna septembrie, Marga ți-a pierdut emisiunea de la TVR Cluj, „Dialoguri cu Andrei Marga”, care, mai bine de un deceniu, i-a oferit fostului ministru o platformă pentru promovarea ideilor.
„În contextul declarațiilor făcute în spațiul public, care contravin fundamental cu linia de politică externă a Statului Român, chiar dacă dânsul este un erudit profesor, nu mai putem să păstrăm emisiunea Dialoguri cu Andrei Marga în grila TVR Cluj”, a precizat directorul TVR Cluj, Alin Gelmărean.
Se încarcă comentariile...
