Andrei Marga spune „lucruri trăsnite”: discurs pro-rus, între analiști occidentali de prestigiu și propagandă ieftină
0Declarațiile controversate ale fostului ministru de Externe Andrei Marga despre dezmembrarea Ucrainei sunt doar vârful icebergului unui discurs mediatic în care acesta aduce argumente pro-ruse controversate precum laboratoare biologice ucrainene, neo-naziști, George Soros, pericol nuclear.
Conferința de la Alba în care ex-ministrul de Externe Andrei Marga a susținut că Ucraina trebuie să cedeze părți din teritoriul național unor țări vecine nu e decât vârful icebergului unei activități publicistice și mediatice în cadrul căreia acesta aduce argumente pro-ruse în ceea ce privește războiul din Ucraina.
Confruntat cu un val de critici, Marga a răspuns: „Repet oricând afirmațiile rostite, căci ele exprimă adevărul cel mai simplu cu putință (...) Afirmațiile mele corespund adevărului istoric, dreptului internațional și intereselor generale - dincolo de propaganda de azi care, poimâine, va fi socotită doar o eroare.”
Marga mai susține că, spre deosebire de propaganda (pro-ucraineană-n. red.), el vine cu analize validate de mari analiști politici și profesori din Occident: „Ceea ce am spus eu a fost spus de mulți, chiar înaintea mea. Am și arătat la timp că socotesc redările istoricilor francezi (de pildă, Gerard Challiand), ale celor germani (Andreas Wirsching, Carlo Massala, Josef Braml și alții) și realismul politic al școlilor de la Harvard și Chicago (cu Graham Allison, John Mearsheimer, Steven M.Walt etc.) ca fiind relatări integre a ceea ce s-a petrecut în Ucraina și a dus la conflictul actual.”
Într-adevăr, atât la conferința de la Alba Iulia, cât și în aparițiile lui la emisiunea săptămânală de la TVR Cluj – Dialoguri cu Andrei Marga, dar și în articolele de opinie publicate pe site-ul AMOS News (deținut de trustul Intact, unde mai scriu, printre alții, Cosmin Gușă, Cornel Nistorescu și Sorin Roșca-Stănescu), Marga amestecă cu măiestrie argumente ale unor analiști și profesori celebri din SUA, Germania, Franța, cu citate din mari politicieni și filosofi, dar și cu argumente controversate ale propagandei rusești. Deși își consideră analizele ca fiind obiective, luările sale de poziție sunt impregnate de o atitudine rusofilă.
Elemente de propagandă rusă
Redăm în continuare câteva dintre elementele controversate pe care le-am găsit în analizele făcute de Marga.
Întrebat de moderatorul Karen Sebesi despre situația din Ucraina, el a susținut: „Mă bizui pe dezbaterea foarte bună din America a specialiștilor. Se confruntă în SUA două mari doctrine: realismul politic care pleacă de la premisa după care trăim într-o lume cu supraputeri, pe care nicio supraputere n-o mai poate controla. Cele mai puternice universități americane, Harvard și Chicago, sunt pentru această abordare. Apoi, este această doctrină imprimată, trebuie s-o spunem, eu n-am alergie la George Soros, dar este imprimată de el, de George Soros. E doctrina după care Rusia trebuie lovită, nimicită, chiar așa s-a spus. El consideră că trebuie nimicită Rusia.” (Dialoguri cu Andrei Marga, din 19 iunie).
George Soros a fost și este, în continuare, folosit de propaganda rusă pentru diferite „nevoi” de moment ale Kremlinului, de la conspirația vaccinurilor, la responsabilitatea pentru situația din Ucraina.
George Soros a declarat, în mai multe interviuri: „Trebuie să ne mobilizăm toate resursele pentru a duce războiul la sfârșit urgent. Cel mai bun și poate singurul mod de a ne păstra civilizația este să-l învingem pe Putin”.
Rusia în pericol: laboratoare biologice și neonaziști
Unul dintre argumentele principale ale discursului propagandei ruse cu privire la necesitatea invadării Ucrainei se referă la faptul că Rusia ar fi în pericol. Cea mai utilizată sursă a pericolului este, conform propagandei, NATO.
Marga vorbește și despre o altă sursă de pericol: „În ultima vreme, bogățiile imense ale Rusiei stârnesc apetitul unor europeni care-și doresc conflictul. Cum se observă, unii vin și cu alte iluzionări. Cine este la curent cu cărțile de geopolitică știe, de pildă, că acum zece ani s-a și prognozat că Rusia va colapsa militar în jurul anului 2020” (Amos News, 23 februarie).
Într-o opinie din 18 iunie, tot de pe Amos News, Marga aduce în discuție subiecte preferate ale propagandei ruse, laboratoarele unde se produc arme biologice și pericolul neo-nazist: „Nu este permisă violarea frontierei celuilalt stat, dar nici acumularea de arme și laboratoare biologice, și nici mobilizarea neobanderistă (face referire la Stepan Bandera, un fascist ucrainean care a înființat grupări paramilitare în timpul celui de-al doilea război mondial-n.red.) inclusiv a mercenarilor prin silozuri antiatomice. O democrație demnă le exclude.” ().
Portalul Comisiei Europene - Eu vs Disinfo, care combate propaganda rusă, și mai multe instituții prestigioase de presă au demontat teoria cu privire la existența laboratoarelor biologice în Ucraina, pur și simplu nu există dovezi. În ceea ce privește mișcările neo-naziste din Ucraina, portalul EU vs Disinfo a concluzionat că Rusia a acuzat de nazism și Republica Moldova, Polonia, Țările Baltice, chiar și Parlamentul European. În plus, în Ucraina, ideologia nazistă e interzisă, iar președintele Zelenski este evreu, nepotul unui supraviețuitor al Holocaustului.
Dar pe oropsiții României de ce nu-i ajutați?
Marga îi vede pe ucraineni în stare să-și arunce singuri în aer centralele nucleare: „Momentul este greu pentru toți. Alaltăieri, ambasadorul Ucrainei la Londra a adus în discuție cele 15 centrale nucleare ale Ucrainei. Bun. Personal, eu nu o iau numai ca pe o avertizare, că nu știu cine ar veni din afară și le-ar arunca în aer o centrală, ceea ce ar fi fatal pentru Europa și pentru lume, dar mă tem că e și o amenințare. La o centrală atomică poarte pătrunde cineva dinăuntru și dinafară. Pericolul este foarte mare pentru toți.” (Dialoguri cu Andrei Marga”, 27 februarie)
Într-un articol din Amos News, Marga reia tema propagandei rusești concentrată în primele zile ale războiului asupra României: „Ce are de făcut România în acest context? Țara noastră a făcut deja un remarcabil efort umanitar față refugiați ai conflictului. Ca simplu cetățean, mă întreb, însă, la rândul meu: nu ar trebui să meargă haine, mâncare, pregătire în engleză etc. nu doar la refugiați, care nu vor pe aceste meleaguri, ci și la numeroșii copii oropsiți ai României actuale?”
Admirație pentru Rusia și Vladimir Putin
În aparițiile sale publice, fostul ministru Andrei Marga analizează critic Ucraina și pe președintele Volodimir Zelenski: „Cred că Ucraina are nevoie de oameni de stat. Deocamdată are mulți activiști și acești activiști se vede unde au dus-o” Președintele Ucrainei este „un actor care luptă pentru realegere. Situația economică a Ucrainei e gravă, situația corupției este de poveste”.
Marga reproșează Ucrainei că este departe de a fi o democrație, dar privește cu îngăduință așa-zisa „democrație controlată” prin care Putin conduce Rusia: „Putin vine ca un ofițer care a salutat Perestroika, a salutat Glasnostul, dar n-a salutat haosul care a venit după aceea (...) Eu am avut o discuție cu el, însoțindu-l pe prim-ministrul României, cu Putin. Trebuie spus, dincolo de toate discuțiile, Putin e pregătit pentru rol. Americanii spun că de la Lenin încoace este singurul lider sovietic care vorbește toate limbile. El a venit pentru aceste două idei: 1. modernizarea Rusiei și prin liberalizare, chiar prin democratizare, se pot vedea textele lui; 2. Evitarea haosului. El a imaginat un sistem al Rusiei bazat pe așa-numita democrație dirijată. „Gelente”, spun germanii, democrație condusă, călăuzită. Acesta e conceptul cheie al vizunii lui”. (Dialoguri cu Andrei Marga, din 30 ianuarie 2022)
Andrei Marga nu pare deranjat de politica opresivă pe care o duce Putin în Rusia, de asasinarea sau aruncarea în pușcărie a contracandidaților, de eliminarea presei și restrângerea drepturilor și libertăților cetățenești.
În schimb, el privește Rusia cu admirație: „Cei mai mulți știu astăzi că Rusia are atuuri multiple: unitatea țării și patriotismul cetățenilor ei, suprafața sa enormă, resursele ei naturale neobișnuite, experiența de lungă durată în afacerile lumii, capacitatea creativă, dinamica științifico-tehnică dinăuntrul ei, arsenalul nuclear. Unii disting cultura rusă de capacitatea politico-militară a Rusiei. Nu este o distincție profundă! Rusia, ca orice altă țară, este un întreg și trebuie considerată precum alte națiuni. În cazul oricăreia, nu există, la propriu, două sau mai multe națiuni, ci numai una, ce se cuvine cunoscută. Și Rusia este o comunitate de oameni care caută în istorie rezolvări la dificultățile, năzuințele și aspirațiile ei”. (Amos News, 12 martie)
Reacții după declarația lui Marga
După declarația lui Marga de la Alba Iulia despre Ucraina care trebuie să cedeze teritorii Rusiei, Ungariei, Poloniei și României, Ambasada Ucrainei din România a reacționat prompt spunând că regretă faptul că fostul ministru al unui stat european și democratic face declarații „care pun sub semnul întrebării principiile de bază ale dreptului internațional, în special inviolabilitatea frontierelor.”
Teodor Baconschi, fost ministru de Externe al României, a catalogat declaraţiile lui Marga drept „lamentabile şi scandaloase”.
„Chiar nu ne mai putem imagina Europa ca pe un tort teritorial pe care şi-l împart, cu preţul unor războaie sălbatice, diverşi dictatori descreieraţi”, a spus Baconschi.
Și Adrian Cioroianu, alt fost ministru de Externe, a spus că a pleca de la „fantasma” că dacă dai unui vecin agresiv o bucată de teren îl vei mulţumi, istoria a demonstrat că ne înşelăm: „Dacă unui stat agresiv îi faci o cedare, va deveni şi mai agresiv”.
La rândul său, MAE român a considerat declarațiile lui Andrei Marga drept „inacceptabile” și „în flagrantă contradicție cu poziția oficială a României față de agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și cu principiile fundamentale de drept internațional care guvernează relațiile internaționale în prezent”.
Cine este Andrei Marga
Andrei Marga (76 de ani) este filosof, sociolog, politolog și om politic român. A fost ministru de Externe, ministru al Educației, rector al Universității Babeș-Bolyai (între anii 1993-2004 și 2008-2012) și președinte al Institutului Cultural Român.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a stabilit, la începutul anului 2013, că Andrei Marga nu a fost colaborator al Securității, deși a dat mai multe note informative olografe semnate cu numele de cod „Horia”.
Se încarcă comentariile...
