Pătlagina, planta care lecuieşte bubele. Proprietăţile tămăduitoare ale buruienii care tratează tusea, reumatismul şi întăreşte imunitatea

Pătlagina, folosită ca remediu pentru diverse afecţiuni

Cunoscută popular drept iarbă grasă, iarba bubei sau mama pădurii, pătlagina este planta-miracol. Proprietăţile sale preţioase o fac sa aibă efect antiinflamator, analgezic, uşor antibiotic, cicatrizant şi activ în creşterea imunităţii.

În vechime, planta deloc pretenţioasă, care poate fi găsită în orice grădină, era folosită cu succes ca leac pentru înţepăturile insectelor şi muşcăturile de şarpe. Astăzi, ea a devenit un ingredient aproape de nelipsit din siropurile care combat tusea. Specialiştii spun că de la pătlagină se folosesc frunzele deoarece acestea conţin vitamine esenţiale precum: vitamina A, vitamina C şi vitamina K. De asemenea, frunzele de pătlagină conţin şi calciu, fier, magneziu, zinc şi tanin. Frunzele de pătlagină se utilizează sub formă de infuzie, cataplasme sau unguent.

Cum se face infuzia

Siropul de pătlagină nu tratează cu succes doar infecţiile respiratorii şi tusea.

„Pătlagina are efecte deosebite şi în diaree, astm, bronşită, hipertensiune arterială, reumatism, stomatite, ateroscleroză şi hemoragii. La nivel extern poate trata abcese, herpes, bube, tăieturi şi furuncul. Pentru tusea seacă sau durerile în gât şi în piept se utilizează ceaiul de pătlagină. Se pot consuma până la patru căni de ceai de pătlagină pe zi. Acesta se obţine prin infuzarea a două linguriţe de frunze uscate de pătlagină peste care se adaugă 200 ml de apă clocotită şi apoi se lasă la infuzat câteva minute”, explică dr. Cătălin Luca, medic medicină internă, cu competenţe în apifitoterapie.

Pătlagina este bogată în minerale şi calciu, vitaminele C şi K, tannin, carotene, enzime şi pectine.

Conţine mulţi compuşi bioactivi ca flavonoide (compus organic întâlnit în multe plante care are un efect benefic în dieta umană pentru că alterează acţiunea negativă a alergenilor, viruşilor şi carcinogenilor), allantoină (alt compus organic care stimulează creşterea celulelor) şi aucubină (compus organic care protejează ficatul).

Mugurii şi florile sunt comestibili

Pătlagina poate fi folosită sub diverse forme, însă ceaiul este cel mai des utilizat. Planta poate fi folosită şi în stare crudă. Frunzele, mugurii şi florile sunt comestibile şi pot fi preparate proaspete sau gătite în diverse modalităţi. În casă, din frunzele plantei se pot prepara siropuri, cataplasme sau tinctură.

Pe vremuri, la ţară, oamenii puneau frunzele zdrobite direct pe rană atunci când se accidentau în sapă sau cuţit, dacă aveau băşici, sau le foloseau pentru ameliorarea mâncărimilor cauzate de ciupiturile de insecte. Ea este un remediu natural ce calmează urzicăturile şi usturăturile cauzate de arsurile de soare şi vindecă repede tăieturi şi răni.
 

Vă recomandăm şi:

Planta care ne scuteşte de cardiolog. Cum se poate transforma păducelul din aliat fidel în duşman feroce al inimii bolnave

Planta-minune care tratează depresia şi scade colesterolul. Ce alte miracole pentru sănătate mai produce „regina florilor“ - sfaturile medicilor

Ceaiul de tei, un excelent medicament, poate deveni toxic. De ce este interzis bebeluşilor, gravidelor şi şoferilor şi cum se prepară corect - explicaţiile medicilor

Moartea inimii poate fi prevenită. Ceaiuri-minune în lupta cu colesterolul „rău”: anghinarea, un aliat redutabil

Avocado, „arborele cu testicule”: previne cancerul, anemia şi bolile de inimă. Cum trebuie consumat şi de ce îl considerau aztecii afrodisiacul perfect