Expoziţie de hărţi. "Dunărea şi Călăraşiul în cartografia veche", vernisaj pe 13 noiembrie

O serie de lucrări cartografice datate din perioada secolelor XVI-XIX, care ilustrează atât cursul Dunării, cât şi evoluţia graniţelor Ţărilor Române în această perioadă vor fi expuse la Muzeul Dunării de Jos, începând de joi, 13 noiembrie.

Expoziţia temporară „Dunărea şi Călăraşiul în cartografia veche”, este organizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi Bucureşti. Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului Dunării de Jos, str. Progresului 4, iar expoziţia va putea fi vizitată zilnic, între orele 10.00 – 18.00, până pe 29 noiembrie.
 
Dunărea a fost menţionată încă din antichitate, cunoscută fiind ca „Fluviul Rege”, considerându-se că „avea şi darul de a spăla de păcate”, străbătând Europa de la Apus la Răsărit, polarizând aproape toate neamurile continentului nostru. Constituirea statului naţional modern, România, s-a realizat în mare parte datorită problematicii Dunării. Marile Puteri europene aveau nevoie de o circulaţie liberă pe Dunăre până la Marea Neagră, pentru ca de acolo străbătând strâmtorile Bosfor şi Dardanele, să ajungă în Mediterana sau Marea de Azov.

În centrul atenţiei Marilor Puteri

Dunărea a fost în centrul atenţiei Marilor Puteri europene cu precădere după anul 1856, când se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Galaţi. Se dorea, aşa cum stipulau art. 16-18 din Tratatul de Pace de la Paris din 30 martie 1856, ca prin acest organism european să se rezolve o situaţie tehnică privind navigaţia pe Dunărea maritimă.
          
Localitatea Lichireşti apare menţionată, pentru prima dată, pe o hartă în anul 1700, în opera cartografică a stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită la Padova, în Italia. Alte două hărţi, cea a lui Anton del Chiaro, de la 1718 şi cea întocmită de Barbie de Bocage, pe la 1783, menţionează aşezarea de la cotul Borcei tot sub denumirea de Lichireşti. În schimb, în Harta austriacă de la 1791, localitatea apare consemnată sub numele de “Călăraşi vel Lichireşti”.
 

Vă recomandăm şi:

„Comorile României în China”. Două piese arheologice excepţionale de la Muzeul Dunării de Jos iau calea Asiei

Comoară. Cupa rituală de la Gălăţui, piesa de rezistenţă de la Muzeul Dunării de Jos

Călăraşiul intră în galeria elitelor. Muzeu de Istorie, pe malul Borcei

FOTO Porţi deschise la unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară: Sultana-Malu Roşu

FOTO Cetăţile şi comorile dacilor zac sub lanuri de porumb, batjocorite de autorităţi