FOTO Porţi deschise la unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară: Sultana-Malu Roşu
0
Unul dintre cele mai spectaculoase situri arheologice din ţară, unde au fost scoase la lumină obiecte fascinante de plastică antropomorfă din preistoria României(mileniul IV î.Ch.) va putea fi vizitat de public. Şantierul arheologic Sultana Malu-Roşu din comuna călărăşeană Mănăstirea îşi va deschide porţile vineri, 16 august, începând cu ora 10.30.
Cu această ocazie, cei interesaţi pot vizita şantierul arheologic şi pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta. Cercetările de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu se desfăşoară în cadrul proiectului “Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos” al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României, între mileniile VI-IV î.Chr.
Începuturile civilizaţiei
Cercetările de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu se desfăşoară în cadrul proiectului “Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos “al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României, între mileniile VI-IV î.Chr. Proiectul vizează cercetarea mai multor situri arheologice din sudul României, iar la nivel instituţional reprezintă o colaborare între Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Romanaţiului Caracal.
Reconstituirea unei locuinţe preistorice
Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală, Ediţia a IV-a, desfăşurat în perioada 2 iulie – 14 august 2013. "Iniţial, în intervalul 2010-2011, acest proiect a avut drept scop reconstituirea unei locuinţe preistorice aparţinând culturii Gumelniţa (a doua jumătate a mileniului V î.Chr.) şi urmărirea în timp a modului de degradare a acesteia. În 2012 s-a avut în vedere extinderea obiectivelor iniţiale, în scopul unei înţelegeri mai bune a modului de viaţă preistoric.
Astfel, s-a urmărit efectuarea unor activităţi şi obiecte specifice civilizaţiei Gumelniţa. Activităţile vizate implică prelucrarea unor materii prime specifice perioadei respective (lemn, os, corn, silex, piatră, lut, piele etc.), care să ne permită obţinerea unor obiecte asemănătoare cu cele preistorice (unelte, arme, piese de podoabă, accesorii vestimentare)", spun specialiştii.
Vă recomandăm şi:
FOTO Cetăţile şi comorile dacilor zac sub lanuri de porumb, batjocorite de autorităţi
FOTO VIDEO Investiţii în turismul arheologic: puncte de informare în trei situri din judeţul Tulcea
Se încarcă comentariile...
