Botejunea, ritual vechi de botez, adus la viaţă de o interpretă de muzică populară. Cum se petrecea odinioară pe Valea Izei
0
Un ritual vechi din Maramureş a fost readus la viaţă de o interpretă de muzică populară, îndrăgostită de tradiţiile autentice româneşti. Oana Font a trasformat acest obicei în tema muzicală a clipului “Botejunea-i de femei”, însă a păstrat linia melodică creată de femeile din trecut din Dragomireşti, încercând astfel să aducă în actualitate tradiţii uitate.
Este vorba despre practicile întâlnite la botez, denumit în Maramureş, botejunea, obicei care invocă eternul feminin. “L-am ales drept temă muzicală, deoarece botezul este un mod de celebrare a noii vieţi. Femeia din Maramureşul istoric a reuşit să creeze un întreg ritual, făcând din acest moment al vieţii un act de exprimare a stărilor sufleteşti. Din vremuri vechi, în multe sate de pe Valea Izei, la botezul noului născut, la petrecerea dată în cinstea pruncului(botejune), luau parte numai femeile, mame-rudenii, vecine, prietene. Singurii bărbaţi admişi erau muzicanţii, care le "ziceau" femeilor de petrecere. Atunci când avea loc botejunea, tatăl copilului botezat pleca în sat pentru a-şi cinsti cu horincă prietenii şi rudeniile.
La sosirea acasă de la biserică a moaşei şi a naşei, femeile participante la botejune, asemenea ursitoarelor, îi urau noului născut şi botezat cum să fie în viaţă. De asemenea, ele îi ofereau copilului daruri simbol cu semnificaţia de a păstra portul, credinţa creştină şi tradiţiile strămoşeşti. Spre exemplu, un astfel de dar simbol putea fi un arc:
Eu ţi-am adus un arc şi nişte săgeţi
Cu ele-n pruncie să te joci şi să înveţi
Şî pe când îi creşte mare
Să sii ţării de-apărare
Să aperi pământu` aiesta sfânt
Aşe` cum l-o apărat strămoşii tăi din mormânt”, explică tânăra.
Oana Font spune că a ales să abordeze botejunea drept temă muzicală, deoarece a urmărit să aducă la lumină un obicei emblematic pentru Dragomireşti. Pentru ca totul să fie autentic, a discutat şi cu persoane care au trăit şi au practicat ritualul botejunii, iar videoclipul realizat începe cu un dialog dintre Oana şi sora bunicii sale.
“De la aceasta am aflat regula botejunii şi faptul că toată acţiunea se învârte în jurul femeii căsătorite. Cadrele surprinse reliefează petrecerea în sine, acolo unde femeile îşi dau frâu liber trăirilor prin intermediul „horilor” şi strigăturilor satirice. Locul desfăşurarii materialul video este în incinta Muzeului Ţărăncii Române din Dragomireşti, primul muzeu din ţară dedicat femeii arhaice. Aici poţi să pătrunzi în lumea secolului XVIII, în universul unei gospodării maramureşeane. Costumul pe care am ales să-l îmbrac are o vechime de aproape un secol, zadia fiind cea mai veche piesă.
Moştenirea spirituală pe care ne-au oferit-o strămoşii noştri merită celebrată şi perpetuată chiar şi prin acte artistice. Îmi doresc ca prin intermediul acestor informaţii să ofer gândului dumnevoastră un bilet de călătorie înspre acest tărâm de suflet,'' povesteşte Oana Font.
Interdicţii pentru femei
De altfel, în satele din Maramureş, la aducerea pe lume a unui copil se întâlneau multe practici, datini şi obiceiuri. În perioada de graviditate, femeile trebuiau să respecte anumite interdicţii. Asfel nu aveau voie să se uite la şerpi ,,ca să nu fie copilu’ spărios”, să nu ţină în braţe animale cu păr ,,ca să nu aibă copilul sămne cu păr pă corp”. De asemenea, să nu mănânce fructe îngemănate că va naşte gemeni, să nu ducă surcele în poală sau carne că va avea copilul semne pe corp şi multe altele.
Absolventă de Ştiinţe Politice
Oana Font, de 24 de ani, provine dintr-o familie care iubeşte folclorul şi reprezintă zona Maramureşului istoric, unde glasul pământului se îmbină cu cel al tradiţiei. A iubit foclorul din copilărie, iar de la vârsta de 6 ani a început să participe la spectacole.
“Pe măsură ce anii au trecut am conştientizat că, pe lângă talent, e nevoie de o muncă constantă, astfel că în anul 2012 am absolvit Şcoala Populară de Artă Liviu Borlan, din Baia Mare. Au fost multe concursuri la care am participat, însă cel care mi-a marcat cariera a fost concursul Moştenitorii, realizat de echipa Tezaurului Folcloric, în colaborare cu Ansamblul Naţional Folcloric Transilvania”, spune tânăra.
Oana este absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, departamentul de Comunicare şi PR - Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Este de părere că pe lângă talent, un artist trebuie să fie un bun comunicator”, spune Oana.
Vă recomandăm şi:
Afacere pe net: cum a reuşit o tânără să strângă o comoară vintage în magazinul online
Se încarcă comentariile...
