VIDEO La începutul anului 2012, jumătate din judeţul Buzău a fost îngropat sub munţi de zăpadă

Din cauza dispunerii geografice, la curbura Carpaţilor, Buzăul este unul dintre judeţele care resimt cel mai puternic iernile grele, mai ales în comunele din Bărăgan şi câmpia Râmnicului. Aici, episodul de viscol şi ninsoare abundentă din ianuarie şi februarie 2012, cel mai dezastruos din ultimele decenii, a afectat peste 60.000 de persoane, din 52 de comune.

În judeţul Buzău s-au înregistrat, în iarna 2011 - 2012, două valuri de ninsori şi viscol puternic, care au paralizat, practic, toată regiunea. Cele mai afectate au fost localităţile din zona de câmpie, sute de sate cu zeci de mii de oameni fiind izolate, fără curent electric, alimente, apă şi medicamente.

Urgia s-a dezlănţuit pe 26 ianuarie, sute de oameni plătind scump imprudenţa de a pleca la drum nepregătiţi. La graniţa cu Ialomiţa, peste 40 de tiruri şi 80 de autoturime au rămas înţepenite în troiene.

Pe un viscol care atingea în rafale pâna la 100 km pe oră în câmp deschis, militarii şi jandarmii au scos 20 chiar au fost scoase. Pentru pasagerii celorlalte, la primăria Mihăileşti a fost pregătit un adăpost cu paturi şi ceai cald.

La lăsarea serii, drumurile naţionale au fost închise pe rând din cauza viscolului. Şcolile din zona de câmpie şi-au trimis elevii acasă. În primele ore de vreme rea, 15 localităţi au rămas în beznă după ce şase linii electrice de medie tensiune şi două linii de joasă tensiune au fost afectate total sau parţial.

Nici nu trecuseră bine efectele primului val de viscol, că o nouă urgie s-a abătut peste judeţul Buzău, începând cu 11 februarie 2012, cu consecinţe de data asta mult mai grave. Cantitatea de precipitaţii a fost atât de abundentă încât stratul de zăpadă avea în cele peste 50 de comune grav afectate, la marginile satelor, peste cinci metri, iar temperaturile foarte scăzute au transformat troienele în adevăraţi munţi de zăpadă, greu de pătruns chiar şi cu utilaje performante.

Mii de oameni s-au trezit izolaţi, rupţi de lume şi fără niciun sprijin. S-au ajutat unii pe alţii ca să iasă la lumină. Au săpat tuneluri, au făcut trepte, şi-au ajutat vecinii bolnavi şi batrani. Din nămeţi se mai vedeau doar vârfurile copacilor şi coamele acoperişurilor. 

Autorităţile judeţului au cerut instituirea stării de urgenţă pentru că majoritatea gospodăriilor în cele 52 de comune afectate erau îngropate sub zăpadă, populaţia nu mai avea acces la reţelele de alimentare cu apă sau fântâni, lumină, comunicaţii şi servicii medicale iar şcolile erau închise.

Multe poveşti de supravieţuire ieşeau la lumină pe masură ce utilajele înaintau tot mai adânc spre satele îngropate în zăpadă. Pe lângă casele de la marginea comunei Săgeata s-au săpat adevarate tuneluri către grajdurile cu animale sau către magaziile cu lemne.

Familia Răşică, trei adulţi şi doi copii, din Săgeata, au stat două zile în casă, până când un vecin le-a deblocat uşa.  Au mâncat ce-au avut la îndemână iar la grajd au ajus prin podul casei, cu puţin timp înainte ca animalele să le moară de foame şi însetare.

În casa lui Nicu Boacă, de la marginea satului Borduşani, au fost prinşi captivi soţia lui, un copil de doi ani, şi părinţii acestuia, dintre care tatăl paralizat. Au stat toţi într-o cameră pe întuneric atât noaptea cât şi ziua, din cauza nămeţilor care acopereau geamurile. Mai mulţi săteni au săpat toată noaptea în jurul casei iar de dimineaţă au fost eliberaţi.

Toată gospodăria familiei Boacă a fost sub un munte de zăpadă. Mama şi copilul de doi ani au fost preluaţi de un vehicul al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi duşi la o rude din oraş. 

În satele din Vadu Paşii şi Săgeata, casele erau îngropate în nămeţi uriaşi. A fost nevoie de intervenţia unui elicopter al Ministerului de Interne, pentru a prelua un copil de un an, din Borduşani, care de două zile avea febră foarte mare.

Pentru a face rost de mâncare, bărbaţii se adunau în grupuri de câte trei, patru şi parcurgeau pe jos un drum de aproximativ şapte kilometri până la cel mai apropiat magazin. 

Solidaritatea umană a fost exemplară, militarii şi voluntari din toată ţara fiind prezenţi pe frontul alb, pentru a croi drum ajutoarelor umanitare către sinistraţi.

La Robeasca, localitate aflată la graniţa cu Brăila, oamenii i-au văzut pe salvatori după două săptămâni de izolare, perioadă în care au fost transportate provizii, pâine, conserve şi lumânări, şi au fost preluate urgenţele medicale, cu elicoptere.

La sfârşitul lunii februarie, un număr de 2.013 locuinţe din 23 de localităţi din judeţul Buzău se aflau încă sub nămeţi. 

CITEŞTE ŞI

Deputatul PNL Cezar Preda declară Cod Roşu de incompetenţă la Buzău

Cod portocaliu de viscol, în Buzău. Până la ora 15.00, mai multe drumuri sunt închise