Rares Hopincă: Consolidările seismice cer și capital privat, nu doar bani publici

Rares Hopincă a explicat la Interviurile Adevarul că Bucureștiul nu poate consolida clădirile cu risc seismic doar din bani publici. Propune accesul de capital privat, stoc de locuințe de necesitate pentru relocare, pregătirea populației și un orizont de 10 ani pentru lucrări.

Imobil din București ce necesită consolidare. Foto: Jurnalul.ro

Hopincă admite deschis că riscul seismic rămâne o problemă în tot Bucureștiul. Consolidarea unui bloc costă foarte mult, iar ritmul din ultimii ani a fost mic, doar zeci de imobile pe durata unui mandat. Până acum consolidările țineau de Primăria Capitalei. De aproape doi ani, legea permite și implicarea sectoarelor. Sectorul 2 lucrează cu Universitatea Tehnică de Construcții la o evaluare tehnică, aflată în curs.

Primăria Sectorului 2 nu are un stoc de locuințe de necesitate. Edilul spune că asta trebuie rezolvat, inclusiv prin lecțiile din cazul Rahova. Dacă proprietarii acceptă relocarea, o fac de regulă aproape de casă. Primăria poate închiria pe piața liberă sau poate crea un stoc dedicat. Fără soluții clare de relocare, șantierele de consolidare nu pornesc.

Parteneriat cu investiții private

„Doar cu bugete publice este nerealist”, a declarat Hopincă la Interviurile Adevarul. Soluția pe fond ar fi să permiți investitorilor privați să finanțeze consolidări în condiții transparente și echitabile pentru locatari și operatori. Ministerul Dezvoltării trebuie să definească instrumentele și beneficiile pentru privat. Ținta pe care o propune este un orizont de 10 ani, nu 50.

Primarul Rares Hopincă a explicat că programul național de consolidare a clădirilor este gestionat de Ministerul Dezvoltării, însă resursele sunt limitate. PNRR a oferit o componentă dedicată, dar actualele fonduri europene nu acoperă astfel de lucrări. În Sectorul 2, cea mai mare parte a banilor merge acum către reabilitarea termică a blocurilor, unde se lucrează la 172 de imobile.

Aproximativ 20.000 de locatari vor beneficia de scăderi semnificative la facturile de întreținere, chiar și la jumătate. Investiția totală ajunge la 550 de milioane de lei, proveniți din PNRR, din împrumuturi avantajoase de la Banca Europeană de Investiții și din bugetul local. Obiectivul este ca toate blocurile înscrise în program să fie reabilitate până în 2028.

Edilul conchide că abia după aceea, o parte din aceste fonduri ar putea fi direcționată către consolidarea clădirilor cu risc seismic, pentru că în prezent bugetul nu permite derularea ambelor programe la o scară amplă. 

Într-un dezastru, impactul ar fi mult mai mare decât în cazul Rahova. Primăria trebuie să pregătească populația, să stabilească locuri special amenajate pentru cazare temporară, să ofere soluții de locuire pe termen mediu și chiar lung. „Toate aceste lucruri țin de administrație și trebuie făcute rapid.”

Cifre și repere 

1. 172 de blocuri reabilitate termic în 2025 în Sectorul 2
2. Circa 20.000 de locatari cu facturi la întreținere aproape înjumătățite după lucrări
3. Cost total reabilitare 2025, aproximativ 550 milioane lei
4. Surse de bani, PNRR, credite BEI, buget local
5. 2028, ținta de finalizare a blocurilor înscrise la reabilitare termică
6. Orizont dorit pentru consolidări, 10 ani
7. Stoc de locuințe de necesitate, inexistent în prezent în Sectorul 2
8. Evaluare tehnică în curs cu Universitatea Tehnică de Construcții

Context legal și operațional

  • Legea permite primăriilor de sector să consolideze de aproape doi ani.

  • Ministerul Dezvoltării rulează programul național de consolidări, dar finanțarea este limitată.

  • PNRR a avut componentă pentru consolidare, alte programe europene actuale nu.    

  • Hopincă vrea cadru clar pentru intrarea capitalului privat, cu beneficii definite și transparență pentru locatari.