Parlamentar PNL: „Menţinerea domnului Munteanu în cursa pentru Bucureşti ar fi distrus partidul“. Fostul profesor al lui Munteanu sare în apărare
0Dezvăluirile „Adevărul“ despre dosarul de la Securitate al lui Marian Munteanu, fostul lider al studenţilor din Piaţa Universităţii, au inflamat opinia publică. Dacă membrii PNL spun că ar fi fost o catastrofă pentru partid în cazul în care Munteanu ar fi rămas în cursa electorală din partea lor pentru Primăria Capitalei, fostul lui profesor din facultate îi ia apărarea, precizând că prin informările date la Securitate nu a făcut rău nimănui.
Nici nu se uscase cerneala bine pe declaraţiile date de Marian Munteanu la Securitate, că liderul Pieţei Universităţii cânta, în 1990, în Piaţa Universităţii, alături de mii de tineri „Mai bine haimana decât trădător/ Mai bine huligan decât dictator/ Mai bine golan decât activist/ Mai bine mort decât comunist“, refrenul „Imnului golanilor“.
Ziarul „Adevărul“ a dezvăluit, în ediţia de miercuri, că Marian Teofan Dragoş Munteanu a semnat, la 28 martie 1988, un angajament cu fosta Securitate, primind numele conspirativ „Ioan“. Misiunea lui era de a-şi supraveghea un profesor, lector portughez bănuit de securişti că era spion, dar şi pe mai mulţi studenţi străini cu care Munteanu era coleg de facultate. Un an mai târziu, la doar două luni după ce „pactul“ lui cu Securitatea se încheiase, Marian Munteanu, student în anul al II-lea la Filologie, a fost interogat de „săgeţile“ lui Ceauşescu cu privire la relaţia apropiată pe care el o avea cu cu filosoful Petre Ţuţea şi care erau opiniile bătrânului despre oameni şi fapte. De data aceasta, Munteanu, care nu mai era sursă a Securităţii, dă două declaraţii, în 12 şi 15 mai 1989, ambele atasate în dosarul „Ioan“ păstrat la CNSAS.
Deşi Munteanu nu avea cum să uite perioada din trecutul său în care a colaborat cu Securitatea, el nu a recunoscut niciodată acest lucru. A negat asta atât în declaraţiile oferite ziarului „Adevărul“, cât şi în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale 2016, atunci când a precizat: „Nu, nu, nu am colaborat cu Securitatea. Ce să vă mai spun? Cu cine n-am mai colaborat? De câte ori să vă spun? Spun asta de-o viaţă întreagă. Dimpotrivă, eu am luptat contra Securităţii, iar asta în momente în care era greu să lupţi. Da?“.
Ion Coja: „Nu puteai să refuzi să semnezi cu Securitatea“
Deconspirarea lui Marian Munteanu, după 26 de ani de la Revoluţie, a stârnit comenatarii pro şi contra în mediul politic, dar şi cel virtual. În timp ce unii spun că adevărul era necesar, alţii îi iau apărerea fostului lider al studenţilor. În această ultimă categorie se încadrează şi Ion Coja, fostul lui profesor, cel care, de altfel, a intermediat şi legătura dintre Marian Munteanu şi Petre Ţuţea.
„Unde-i turnătoria?“, se întreabă Ion Coja. „În acele timpuri, nu puteai refuza să semnezi cu Securitatea, dacă ţi se cerea. Inclusiv foştii deţinuţi politici erau obligaţi să meargă regulat să facă rapoarte“, spune Coja. Profesorul spune că doar întâmplarea a făcut ca el să nu semneze un angajament. „Voiam să plec în străinătate, ca lector, chiar şi în Ungaria. Dacă plecam, ar fi trebuit să semnez. Şi semnam cu inima curată. Ce urma să fac? Propagandă culturală. Mulţi mari scriitori au făcut spionaj pentru ţara lor“.
Ion Coja aduce în discuţie şi cazul poetului Mihai Ursache de la Iaşi, „cam hâtru, care de câte ori se întâlnea cu ofiţerul de legătură al Securităţii la o masă dint-un restaurant, îşi aducea şi prietenii cu el, până într-o zi când securistul a mai refuzat să îl descoasă“.
Practic, spune el, la acea vreme, ideea era să zici „da“ şi să nu faci mare lucru. Crede că la fel a acţionat şi Marian Munteanu, pe care l-a trimis, alături de alţi colegi studenţi, acasă la bătrânul Petre Ţuţea pentru a avea grijă de el. „Marian Muntanu îl iubea pe Ţuţea mai mult decât pe tatăl lui“, afirmă fostul său profesor.
„Bătrânul“ Ţuţea şi ideile lui învechite
Însă, în dosarul lui Marian Munteanu deţinut de CNSAS, apar şi cele două declaraţii date după ce nu mai era sursă a Securităţii, ci era interogat despre relaţia sa cu filosoful. Fostul student îl caracteriza pe „bătrân“ ca fiind „o fire voluntară, suspicios. Este aproape imposibil, după părerea mea, ca să poată discuta deschis cu o persoană în care nu are încredere“.
În finalul celei de-a doua declaraţii, Marian Munteanu notează câteva „idei sau atitudini nocive“ ale lui Petre Ţuţea, printre care „atitudinea faţă de sistemul socialist, punând pe primul loc monarhia constituţională; tendinţa sa militaristă, de a privi războiul ca pe un rău necesar; tendinţa de a desconsidera un mare număr de popoare, etichetările rapide (ruşii, germanii, americanii, ungurii sunt tâmpiţi, Elveţia e o cooperativă etc); îngăduinţa cu care-i privea uneori pe dizidenţi“.
În ultimele paragrafe ale acestei declaraţii, studentul de atunci Marian Munteanu explica şi care este poziţia sa în legătură cu ideile lui Petre Ţuţea, aducând aproape un elogiu sistemului socialist al României de atunci. Mai mult, critica destul de aspru valorile în care „Bătrânul“ credea şi-i condamna vehement pe dizidenţi.
Ion Coja, în ciuda dezvăluirilor din dosar, rămâne la ideea că Marian Munteanu a fost un dizident al socialismului şi că a avut o tentativă de a răscula studenţii la 1 decembrie 1988. Fostul student a vrut să plece atunci la Alba Iulia cu câteva sute de studenţi din Capitală. „Ce urmărea nu ştiu sigur, pentru că era mai bine să nu ştii atunci“, spune el.
Adrian Papahagi: „Aşa a ştiut mereu securitatea să fie şi în stradă, şi la palat, şi la putere, şi în opoziţie“
Mai mulţi reprezentanţi de pe scena publică au condamnat însă trecutul lui Marian Munteanu. Eseistul Adrian Papahagi a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj după ce a citit dezvăluirile din „Adevărul”: „Teofanu Munteanu era şi el puţin informator la tanti Secu? Aşa a ştiut mereu securitatea să fie şi în stradă, şi la palat, şi la putere, şi în opoziţie, şi în moştenitoarele PCR, şi în partidele istorice, şi oengistă, şi tehnocrată, şi diplomată. Şi mai ducă-se pe pustie! Mă simt ca Young Goodman Brown care, într-o revelatoare noapte walpurgică, descoperă că toţi cei din satul lui, de la pastor şi primar până la mironosiţe şi văduve, se închinau la necuratul“.
„Ne-a trecut glonţul pe la ureche“
Un membru al PNL, partid care l-a aruncat în lupta electorală pe Marian Munteanu, are o reacţie tranşantă. Astfel, parlamentarul Ovidiu Raeţchi spune că „menţinerea domnului Munteanu în cursa pentru Bucureşti ar fi fost ea mai gravă eroare din istoria PNL şi ar fi distrus partidul. Cu aceste dezvăluiri în campania electorală, am fi obţinut 3% şi ne-am fi compromis definitiv. Dar, cum să spun, poziţiile legionare şi negaţioniste ar fi fost suficiente. Faptul că acum aflăm că în tinereţe domnul Munteanu îl fila patriotic pe Ţuţea dublează doar un rău absolut. Ne-a trecut glonţul pe la ureche“.
La rândul său, liberalul Petre Roman, fost premier în timpul regimului Iliescu, a declarat: „Nu sunt în măsură să comentez ce a făcut şi ce nu. La 20 aprilie, Marian Munteanu ne minţea că nu are nicio problemă privind trecutul său. Păcat de faptul că unii i-au dat credit“.
Un alt liberal, deputatul Dan Motreanu, a comentat dosarul lui „Ioan“: „Singurul lucru pe care-l pot spune e că, dacă se confirmă oficial această colaborare, atunci trebuie să se retragă definitiv din spaţiul public. Dacă nu, persoanele care l-au calomniat trebuie să plătească“. Teodor Atanasiu, politicianul din PNL care a negociat cu Munteanu candidatura pentru primăria Capitalei, a spus: „Nu cunosc şi nu comentez acest caz. Dar să ştiţi: «Adevărul» nu este CNSAS“. „Domnul Atanasiu ar trebui să vină şi să explice de ce era să avem candidat un asemenea om. El l-a adus de mână, el trebuie întrebat. Răspunde mai greu întrebări ca acestea, aşa că nu vă faceţi iluzii la explicaţii detaliate“, au declarat surse politice pentru „Adevărul“. De asemenea, potrivit aceloraşi surse, forţarea retragerii lui Munteanu ar fi avut la bază tot unele dovezi care atestau că fostul lider al studenţilor ar fi avut legături cu Securitatea.
Reacţii pe forum
Alţi români îi iau apărerea, pe forumul ziarului „Adevărul“, lui Marian Munteanu şi susţin că, prin ceea ce a spus Securităţii, nu a făcut rău nimănui. Ei sunt contrazişi de un fost urmărit de Securitate. Bărbatul, într-un comentariu postat pe site-ul „Adevărul“, povesteşte prin ceea ce a trecut: „Acum vreo 14 luni mi-am luat inima în dinţi şi m-am dus la CNSAS să îmi citesc dosarul personal de urmărire informativă şi operativă. Tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, m-a sfătuit să nu fac asta, să las trecutul mort şi îngropat. N-am rezistat. Aşa că am stat o zi citind şi citind şi citind. Unii informatori care m-au vândut erau colegi de facultate şi prieteni. Unele dintre notele lor informative erau neutre, ba chiar laudative („student model, citit, pasionat de artă şi muzică de jazz, om la locul lui, nu deranjează pe nimeni, mizantrop, tăcut, paşnic...“). Cu toate că notele acelea nu mi-au făcut rău direct, am venit de la Bucureşti bolnav. Dacă mă înţelegeţi. Nu trebuie să faci rău prin ceea ce scrii la securitate, e suficient să scrii. Orice“.
Marian Munteanu: „Atacurile vor fi soluţionate la instanţe“
„Adevărul” l-a contactat telefonic pe Marian Munteanu, pentru a discta cu el despre dosarul de la CNSAS în care apare ca persoana de sprijin „Ioan” a Securităţii. Munteanu a fost rugat să răspundă dacă îşi menţine în continuare declaraţiile, făcute de-a lungul timpului, referitoare la necolaborarea lui cu fosta Securitate, dar şi să comenteze activitatea lui din perioada 28 martie 1988 – 2 martie 1989, momentul în care a semnat angajamentul şi cel în care colaborarea a încetat. Munteanu, însă, a avut un răspuns evaziv, evitând să răspundă concret la întrebări, ba oprind orice discuţie care viza dosarul lui, susţinând că „nu sunt interest”.
După ce informaţiile din dosar au fost publicate, Marian Munteanu a scris pe pagina sa de Facebook că nu va pierde timpul cu „noi şi noi replici, toate atacurile urmând a fi soluţionate prin apelul la instanţele de judecată“, ocupându-se de organizarea „Alianţei Noastre“ în teritoriu.
Ulterior, a postat pe pagina de Facebook un punct de vedere detaliat. Vi-l prezentăm integral:
„În legătură cu articolul apărut astăzi în presă, în care sunt acuzat că aş fi colaborat cu Securitatea, aduc la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
1. Nu am "colaborat" cu Securitatea ci dimpotrivă. În perioada 1984 - 1989 am fost urmărit, hărţuit, anchetat şi interogat în numeroase rânduri. În pofida ameninţărilor şi presiunilor, nu am semnat nici un angajament. ”Documentul” vehiculat vreme de 26 de ani prin diferite publicaţii nu este semnat de mine, lucru care poate fi probat şi confirmat de instituţiile abilitate.
.
2. În cursul anchetelor şi interogatoriilor la care am fost supus de către organele de urmărire şi de poliţie politică ale statului comunist, am dat sute de pagini de declaraţii, semnate şi asumate ca atare. În aceste declaraţii nu am incriminat pe nimeni ci, dimpotrivă, am căutat modalităţi prin care să nu pun în pericol persoanele din anturajul meu (colegi, profesori, prieteni ai lui Petre Ţuţea etc). Reamintesc celor mai tineri că în acea perioadă orice acţiuni care ar fi putut fi interpretate ca ostile regimului comunist erau pasibile de pedepse cu ani grei de închisoare.
.
3. Din anul 2004 am solicitat instituţiei abilitate, respectiv CNSAS, să se pronunţe cu privire la activitatea mea anticomunistă din perioada mai sus menţionată şi să clarifice acest aspect pentru a putea arăta opiniei publice adevărul. Din motive pe care nu le cunosc, nu am primit încă nici un răspuns. Am însă speranţa că CNSAS va analiza documentele ce mă privesc, atât din dosarul meu cât şi din dosarele conexe, şi sunt convins că va da verdictul corect, potrivit legii, şi anume că nu am colaborat cu Securitatea ci, dimpotrivă, am avut de suferit de pe urma Securităţii.
4. Restul aspectelor privind atacurile orientate cu vădită rea credinţă împotriva mea, vor fi soluţionate de către instanţele competente.
5. Cu privire la momentul ales de ziarul respectiv pentru lansarea acestui nou atac, consider că el este legat de activitatea depusă de mine, de organizare şi dezvoltare a Alianţei Noastre. Îi înştiinţez pe această cale pe toţi cei interesaţi că această activitate va continua, indiferent de campaniile de denigrare şi dezinformare care sunt sau vor mai fi lansate în continuare.
Cred că proiectul Alianţei este unul de viitor, util României şi cetăţenilor săi. Cei care îşi imaginează că prin asemenea atacuri mă pot opri, se înşală.
Voi face în continuare toate eforturile pentru a întări şi sprijini Alianţa Noastră“.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Legătura lui Marian Munteanu cu Securitatea, avându-l ca ţintă pe Petre Ţuţea
Se încarcă comentariile...
