Ordinul Arhitecţilor susţine „nevoia imperativă" de a menţine în vigoare PUZ - zone protejate

Ordinul Arhitecţilor din România afirmă „nevoia imperativă" de a menţine în vigoare Planul urbanistic zonal - zone protejate (PUZCP).

Foto: Arhivă

„Dată fiind valoarea patrimoniului cultural arhitectural-urbanistic al Bucureştiului şi importanţa PUZCP în gestionarea acestui patrimoniu (...) şi dat fiind interesul public pe care o astfel de documentaţie îl serveşte, afirmăm nevoia imperativă de a menţine în vigoare această reglementare. De asemenea, reafirmăm interesul OAR pentru reglementarea urbanistică adecvată în cazul Municipiului Bucureşti - ca şi în orice alt loc din ţară. Am comunicat public acest interes cu prilejul întâlnirii de lucru pe care am avut-o cu prefectul Municipiului Bucureşti în data de 19 octombrie 2022, oferindu-ne sprijinul profesional în acest sens", se arată într-un comunicat postat pe site-ul OAR.

Ordinul Arhitecţilor din România salută invitaţia la dialog lansată de primarul Capitalei şi menţionează că reprezentanţii săi vor participa miercuri la întâlnirea propusă de edilul general.

„Sperăm că împreună vom putea ajunge la o rezolvare pozitivă în acest caz", transmite sursa citată.

OAR menţionează că PUZCP este documentaţia de urbanism care are ca scop protejarea valorilor de patrimoniu de interes naţional. Totodată, legile nr. 5/2000 şi 350/2001 transpun prevederile cuprinse în convenţii europene precum: Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, Convenţia europeană pentru protecţia patrimoniului arheologic, Convenţia europeană a peisajului.

„PUZCP Bucureşti reprezintă, începând din anul 2000, baza pentru protejarea integrată a patrimoniului imobil din oraşul istoric. Este un document care a asigurat, atunci când a fost corect aplicat, echilibrul între interesele private multiple asociate vieţii urbane şi dezvoltării, cu interesul public al protejării valorilor de patrimoniu cultural. PUZCP este în prezent singura documentaţie de reglementare care se bazează pe o cunoaştere detaliată şi o viziune largă asupra valorilor şi potenţialului de devenire al oraşului istoric", se mai arată în comunicat.

OAR atrage atenţia şi asupra „deficienţelor bine-cunoscute ale gestionării" patrimoniului arhitectural-urbanistic al Bucureştiului, „manifestate prin abandonul extins al fondului construit istoric, prin permisivitatea nejustificată pentru demolarea clădirilor istorice şi prin lipsa unui control adecvat" al modului de construire în ţesut istoric. Astfel, recomandările Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale din 2009 se referă, printre altele, „tocmai la asigurarea reglementărilor urbanistice specifice pentru zonele construite protejate şi întărirea regimului de protecţie" în aceste zone.

Totodată, rezoluţia Comitetului Internaţional al Oraşelor şi Satelor Istorice din cadrul Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (CIVVIH-ICOMOS, 2013) "semnalează aceleaşi probleme de fond" referitoare la patrimoniul arhitectural şi cultural al Bucureştiului.

De asemenea, Raportul pentru Bucureşti publicat periodic de Filiala Bucureşti a OAR (2016, 2018, 2022) „evidenţiază mecanismele agresiunii asupra patrimoniului şi necesitatea unei politici coerente de dezvoltare, care trebuie susţinută prin instrumente de planificare urbanistică", menţionează aceeaşi sursă.

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a anunţat că miercuri urmează să participe la o întâlnire cu primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, pe tema planurilor urbanistice zonale privind zonele protejate din Capitală.

La această întâlnire au fost invitaţi ministrul Dezvoltării, rectorul Universităţii de Arhitectură 'Ion Mincu', preşedintele OAR, precum şi consilierul prezidenţial pe probleme de cultură şi culte.

Primarul municipiului Bucureşti, Nicuşor Dan, a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, că prefectul Toni Greblă ar intenţiona să atace în instanţă reglementarea de urbanism a întregii zone istorice a Capitalei.

Toni Greblă a declarat ulterior că nu intenţionează să atace în instanţă cele 86 de PUZ-uri din zonele istorice, dar a menţionat că a cerut să îi fie puse la dispoziţie documentaţiile respective, după ce într-o adresă a Primăriei Capitalei se arăta că acestea nu ar exista în arhiva PMB.