Lev Tolstoi, pe strada Smârdan

Desfăşurându-se alene între strada Doamnei şi strada Franceză, strada Smârdan a schimbat, pe parcursul timpului, mai multe denumiri, legate toate între ele, ca semnificaţie: mai întâi, a

Desfăşurându-se alene între strada Doamnei şi strada Franceză, strada Smârdan a schimbat, pe parcursul timpului, mai multe denumiri, legate toate între ele, ca semnificaţie: mai întâi, a fost "Uliţa Nemţilor", după aceea, "Uliţa Nemţească", şi, ulterior, "Strada Germană".
În anul 1860, a fost împreună cu strada Franceză pavată parţial cu piatră cioplită. Pe lângă magazine, ateliere de reparaţii şi clădiri cu diverse întrebuinţări, "Uliţa Nemţească" găzduia, în vremurile de graţie ale Bucureştiului, şi alte hoteluri, printre care şi cel numit Hotel D'Europe sau Hotel Brener, despre care-a scris câteva rânduri chiar consulul britanic din acea vreme la Bucureşti, un anume V. Wilkinson, într-o carte apărută la Londra în 1820: "De curând, s-a deschis în Bucureşti un hotel public, care, fiind foarte bine mobilat şi înzestrat cu toate cele necesare, a devenit foarte folositor pentru călători".
Ion Paraschiv şi Trandafir Iliescu, autorii documentatei lucrări "De la hanul şerban Vodă la hotel Intercontinental", notează: "Numit şi hotel
Brener
, după numele proprietarului său şi fiind administrat după moda occidentală, hotel D'Europe era situat pe
Uliţa Nemţească
, mai jos de Hanul Gherman, şi se pare că oferea condiţii confortabile (cum recunoaşte la 2 aprilie 1827 şi unul dintre clienţii săi de bază, englezul Ch. Frankland) (...). ştim că aici a funcţionat şi un restaurant, frecventat şi apreciat mai ales de străinii în trecere prin Bucureşti. Printre ei s-a aflat, pe la 1854, pe când în Principate se găsea armata rusească sub comanda cneazului Gorceacov, şi locotenentul de artilerie Lev Tolstoi marele scriitor de mai târziu. El lua masa de prânz, de obicei, la restaurantul
Brener
, după care trecea apoi la cofetăria
Fraţilor Capşa
din Podul Mogoşoaiei, ca să guste din delicioasa îngheţată pe care o laudă într-o scrisoare adre-sată mătuşii sale Ergolskaia".