Elevii de la „Gheorghe Șincai” din București încep școala în containere. De ce cer părinții amânarea mutării

Un proiect de reabilitare a clădirilor istorice în care funcționează Colegiul „Gheorghe Șincai” din Capitală, reluat după 6 ani de discuții, îi mută pe elevii liceului în containere modulare. Părinții cer amânarea mutării până când școala le poate pune la dispoziție toate documentele care atestă că noile spații sunt sigure.

Elevii de la „Gheorghe Șincai” vor fi mutați în structuri modulare Foto: Facebook

De reabilitarea celor patru corpuri de clădire care aparțin colegiului de renume „Gheorghe Șincai” din București se vorbește încă din pandemie. Școlii și părinților li s-a prezentat atunci un proiect. Li s-au pus pe masă și mai multe variante de relocare în spații aparținând altor unități școlare. Părinții, și nu numai ei, au refuzat însă constant astfel de soluții, argumentând fiecare refuz. S-a ajuns în cele din urmă chiar în instanță. Între timp autorizațiile pe baza cărora se putea interveni asupra clădirilor au expirat, fiind nevoie de reluarea demersului.

La sfârșitul vacanței, părinții elevilor de la Colegiul „Gheorghe Șincai” au aflat că din această toamnă elevii ar urma să învețe nu în clădirile liceului, ci în spațiile modulare montate între timp de către Primăria Sector 4 în curtea unității de învățământ. De această dată părinții nici măcar nu ar mai fi fost întrebați dacă sunt de acord, la ședința Consiliului de Administrație, structură din care fac parte și reprezentanți ai comitetelor de părinți din școală, aceștia fiind pur și simplu informați că primăria a cerut eliberarea spațiilor liceului în 48 de ore și că directorul liceului va da curs solicitării.

Vor să se asigure că liceul va fi și consolidat

Părinții nu se opun consolidării, țin de la început să precizeze cei cu care a stat de vorbă reporterul „Adevărul”. Vor în schimb să se asigure înainte de toate că structurile modulare puse la dispoziție sunt sigure pentru copiii lor. Cer, așadar, să li se prezinte autorizațiile necesare funcționării (autorizația sanitară, autorizația PSI etc.) pentru structurile montate în curte.

Mai au și alte nelămuriri, cum ar fi alegerea momentului relocării. Cum, deși au cerut, părinților nu li s-a pus la dispoziție documentul care atestă începerea lucrărilor, vor să fie informați când ar urma să demareze, efectiv, aceste lucrări, teama mare fiind că, deși activitatea se mută în containerele modulare, reabilitarea clădirilor de patrimoniu ar putea să întârzie.

Nu le este, de asemenea, clar dacă aceste lucrări vor fi și de consolidare, așa cum li se spune, sau e vorba doar de renovare. Răspunsul l-ar putea găsi în proiectul privind această investiție, însă nici acest document nu le-a fost pus la dispoziție.

Trei clădiri încadrate în clasa II de risc seismic și una în clasa I și mai multe întrebări fără răspuns

De reabilitarea celor patru corpuri de clădire se vorbește după ce în peisaj au apărut două expertize privind starea fizică a imobilelor. În urma acestora, ambele realizate de același expert, trei dintre corpurile de clădire au fost încadrate în clasa II de risc seismic, iar una în clasa I de risc seismic. Expertul tehnic atestat MLPAT nu figurează însă în lista inginerilor avizați de Ministerul Culturii pentru expertizarea clădirilor monument istoric, spun părinții, așa că se întreabă dacă expertizele pot fi, astfel, invocate pentru relocare.

Mai mult, părinții vor să știe de ce, dacă aceste clădiri au fost încadrate în clase de risc seismic, nu figurează în baza de date cu toate clădirile expertizate a Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Nici măcar clădirea încadrată în clasa I de risc seismic nu a fost semnalizată corespunzător, mai punctează părinții.

În acești șase ani de când se vorbește de reabilitarea clădirilor a fost semnalat și un incident folosit de promotorii proiectului de reabilitare drept argument pentru grăbirea lucrărilor: de pe una dintre clădiri au început să cadă țigle. Ironic este în schimb faptul că tocmai această clădire ar fi fost deja supusă, cu aproximativ 10 ani în urmă, unor lucrări de înlocuire a acoperișului.

„Dacă administrația Colegiului a constatat că au căzut țigle de pe acoperiș, unele la mai puțin de un metru de mașina unui cadru didactic, de ce nu au fost chemate autoritățile competente pentru a constata riscurile la care sunt expuși elevii?”, se întreabă părinții.

Vechile discuții și soluțiile agreate

Din 2020 și până în prezent, tema lucrărilor de reabilitare la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” a fost de mai multe ori pusă pe masă în întâlnirile dintre reprezentanții Primăriei Sector 4, cei ai colegiului și părinți. În două întâlniri informale de la finele anului 2024 s-a convenit, de exemplu, ca demersurile privind consolidarea să aibă și acordul formal al părinților. S-a mai spus atunci că în cazul în care părinții nu-și dau acordul, Colegiul „Șincai” va rămâne singura școală nerenovată din acest sector.

Cum părinții nu pun în discuție necesitatea reabilitării, aceștia cerând doar dialog și transparență, s-a convenit la acel moment ca la începerea lucrărilor să se procedeze la evacuarea treptată a celor patru clădiri, astfel încât o parte a spațiilor să fie în continuare folosite, împreună cu structurile modulare montate pentru elevii mutați din clădirea asupra căreia se intervine. Cerința de bază a fost ca actul de învățământ să se desfășoare în continuare într-un schimb, de dimineață, în structura mixtă astfel creată.

Ce au mai cerut de asemenea părinții în acele ședințe, precizează cei cu care am stat de vorbă, a fost ca proiectul de reabilitare să includă obligatoriu componenta de consolidare a clădirilor.

Lucrările, au mai solicitat părinții, ar trebui să nu depășească 24 de luni de la data începerii, iar relocarea elevilor să se facă doar atunci când acestea urmează efectiv să înceapă, evident, după obținerea autorizației de construire.

Am încercat să obținem răspunsuri pe de o parte de la directorul Colegului Național „Gheorghe Șincai”, iar pe de alta de la reprezentanții Primăriei Sector 4.

Directorul a motivat, vineri, 4 septembrie 2026, că este „prins” în activități de pregătire a deschiderii cursurilor din noul an școlar și nu poate sta de vorbă. Cât despre îngrijorarea părinților, care nu știu în ce condiții urmează să învețe copiii lor în anul școlar 2026-2027, directorul Eduard Pușchin a spus doar că „n-o să mai fie, după ce văd cu ochii lor în ce condiții ne desfășurăm activitatea anul acesta”, iar la foarte scurt timp a  încheiat apelul telefonic.

De la Primăria Sector 4, către care am adresat în scris mai multe întrebări (cu privire la investiție, dar și la existența avizelor și autorizațiilor necesare pentru noua structură modulară, pe de o parte, și pentru demararea lucrărilor de reabilitare la corpurile vechi de clădire, pe de altă parte) după ce s-a dovedit imposibil să stăm de vorbă cu un reprezentant apelând numerele de telefon disponibile pe site-ul instituției, încă așteptăm răspunsurile, pe care le vom prezenta în momentul în care vor fi disponibile.