Călător în Gara de Nord. Ce poţi să faci cât aştepţi trenul
0
Forfota, scârţâitul de frână pe şine şi şuierăturile ascuţite de tren completează atmosfera din Gara de Nord într-o zi de cod galben de caniculă, când garniturile au sute de minute întârziere. Zeci de oameni resemnaţi aşteaptă trenurile omorându-şi timpul în puţinele locuri pe care le au la dispoziţie: pe peron, în sala de aşteptare sau la mesele teraselor şi fast-food-urilor din gară.
”Stimaţi călători, trenul Bicaz-Bucureşti va avea o întârziere de 100 de minute”, răsună vocea nazală a angajatei CFR, în gară. Anunţul nu mişcă niciun muşchi pe feţele călătorilor deja resemnaţi care aşteaptă. ”Nu este o problemă la noi, avem timp de așteptat”, a spus un bătrân care mergea către Băile Olăneşti.
Sala de aşteptare, un cuptor încins
Chiar dacă afară sunt 37 de grade Celsius, aparatele de aer condiţionat din sala de aşteptare a Gării de Nord sunt scoase din priză, iar temperatura este la fel de insuportabilă ca cea de afară. Tot aici, este singurul loc unde călătorii întârziaţi pot să-şi încarce telefoanele mobile, tabletele, laptop-urile sau alte gadget-uri. Accesul este permis doar celor care au bilet, altfel, un gardian îi ia la întrebări pe intruşi.
La păcănele, ”dacă nu joci, nu intri!”
Fast-food-urile, barurile sau ”păcănelele” sunt alte variante de ”pierdut timpul” în Gara de Nord, în aşteptarea unui tren. Terasele sunt pline de oameni care se răcoresc la o bere sau îşi omoară vremea la o cafea şi discutând despre sesiunile de examene la facultăţi, vreme şi despre Bac.
La ”păcănele” se intră doar dacă ai bani şi intenţii de joc. ”Dacă nu joci, nu intri! Avem dreptul să ne selectăm clienţii”, le spun bodyguarzii localului celor care intră doar ”să se uite”.
Mici la ”botul trenului”
O masă copioasă în gară costă cel mult 20 de lei. Pofticioşii pot mânca şi mici, lăudaţi de angajata fast-food-ului care se plânge de condiţiile proaste de muncă. ”Avem de toate aici, dar muncim pe salarii mici”, a spus femeia.
Peronul este, însă, varianta cea mai la îndemână pentru majoritatea călătorilor care fie au pierdut trenul, fie sunt în aşteptarea unuia. Scaunele murdare şi rupte reprezintă confortul maxim oferit de această posibilitate. Resemnaţi, zeci de oameni sprijină geamantanele şi fumează ţigară de la ţigară agasaţi de cerşetori murdari şi insistenţi.
Taximetriștii, o capcană
Dacă totuşi, unii se dau bătuţi şi vor să ia un taxi să-şi încerce norocul în oraş au de trecut testul taximetriștilor. În funţie de client. ”Până în Centrul Istoric, 50 de lei”, spune mucalit un şofer de taxi, chiar dacă preţul normal al unei astfel de curse nu depăşeşte 13 lei. ”Șefule, la mine e fără ceas, dacă vrei, ne mai înțelegem le preț”.
Se încarcă comentariile...
