Muzeul poetului braşovean urmărit de Securitate FOTO

Poetul Ştefan Baciu, cunoscut mai mult în străinătate decât în ţară, are, după ani, un muzeu memorial în casa în care a copilărit.

Primul muzeu memorial dedicat unei personalităţi din diaspora a fost deschis la Braşov, în memoria poetului Ştefan Baciu. Locurile dragi din Braşovul natal apar foarte des evocate în versurile scrise de el. Vocea lui Ştefan Baciu, citind din poeziile  sale despre oraşul tinereţii, este încă vie şi a rămas imprimată pe bandă şi recuperată din Honolulu de sora lui.

Conştient de consecinţele instaurării regimului comunist în România, în 1949 a pleacat în America Latină. A sjuns în Brazilia,  la Rio de Janeiro, unde a devenit redactor de politică internaţională la un important ziar. A călătorit mult prin acea zonă şi chiar l-a cunoscut pe revoluţionarul  Che Guevara, dar a avut pentru o vreme şi  relaţii apropiate cu liderul cubanez Fidel Castro, însă nu a agret politica lor. În 1964, s-a stabilit în Honolulu, unde a fost profesor universitar de literatură hispano-americană.

Click pe poze pentru mai multe imagini din casa unde a copilărit poetul

În vizorul securităţii

Scriitorul a devenit astfel, tot mai periculos pentru regimul comunist tocmai prin poziţia sa în afara graniţelor ţării de unde a făcut întreaga viaţă, propagandă, pe cont propriu, literaturii române contemporane, întreţinând în acelaşi timp corespondenţă cu zeci de literaţi din toate colţurile ţării. De aceea a fost atent monitorizat de oamenii Securităţii şi peste hotare, aceştia trimiţând în ţară rapoarte detaliate cu privire la activitatea sa, însă, fără ca familia să aibă de suferit.
Pentru că nu au găsit motive politice celui ce devenise între timp profesor la Facultatea de Limba şi Literatura Europeană a Universităţii din Honolulu, consul onorific al Boliviei în Hawaii şi poet, agenţii Securităţii l-au învinuit că „este cunoscut că a simpatizat cu legionarii“.
A lăsat în urmă peste 100 volume de poezie, memorialistică, eseistică, traduceri și 5.000 de articole  de presă. Cei care vor să afle mai multe despre poetul braşovean o pot face la Casa Ştefan Baciu“ de pe strada Gheorghe Baiulescu sau să acceseze pagina de Facebook a muzeului Casa Mureşenilor, unde vor putea intra în contact cu opera sa.

„Păturica“ cu catrene

Totodată, pentru a-i atrage pe vizitatori, în sala dedicată exclusiv poetului a fost pusă o „păturică“ specială pe care sunt notate zilele săptămânii, iar în dreptul fiecăreia se găsesc într-un buzunăraş catrene scrise în respectiva zi de Ştefan Baciu, de-a lungul timpului, majoritatea făcând referire la dorul de oraşul natal.
Muzeul Casa  Baciu conţine acum o bibliotecă cu 3.700 de volume şi peste 1.800 de manuscrise, albume şi documente, care au aparţinut nu numai poetului Ştefan Baciu, ci întregii familii. Muzeul a fost creat cu sprijinul familiei, care a donat toate aceste documente şi cărţi, dar şi mobilier şi care s-a ocupat de obţinerea casei, care fusese luată de Stat. „A fost numit «Muzeul poetului oraşului», fiindcă este singurul poet braşovean plecat în diaspora, care ne-a reprezentat cu onoare şi a făcut cunocut oraşul nostru peste hotare şi a tradus din literatura noastră în spaniolă şi portugheză“, ne-a explicat muzeograful Ramona Ionescu.

Clădirea care adăposteşte muzeul  memorial Ştefan Baciu a fost construită între anii 1930-1931. Tatăl poetului, profesor la liceul Andrei Şaguna, primise pământ  pe acea pantă, un  loc viran la vremea aceea, numit Lunca Plăieşului, pe care a construit o casă pentru familia sa. Ion Baciu  îşi luase doctoratul la Budapesta şi era atestat ca profesor de germană, latină, română si maghiară. Împreună cu Michael Teutsch a elaborat primul manual de limba română pentru uzul minorităţilor din Transilvania.

Ştefan Baciu şi-a trăit ultimii 30 de ani din viaţă în Hawaii şi a murit, pe 7 ianuarie 1993, la 75 de ani,  în timp ce vorbea la telefon cu sora lui, Ioana, din București.