Acceleratorul de particule de la Geneva funcţionează cu CIP-uri româneşti. Câte teste au trecut acestea
0
Un asistent cercetător de la Universitatea Transilvania din Braşov face parte din echipa care produce CIP-urile folosite la acceleratorul de particule de la Geneva
Un asistent cercetător la Institutul de Cercetare al Universităţii Transilvania, din Braşov, contribuie la cel mai mare experiment de fizica particulelor din lume. Ştefan Popa este implicat în cercetările de la acceleratorul de particule din Geneva, alături de un alt român, Radu Coliban, şi coordonaţi de profesorul Mihai Ivanovici. Echipa formată din cei trei români a gândit mii de CIP-uri pentru care sunt extrem de apreciaţi.
Încă în 2013, pe când Ştefan Popa era student în anul III, la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, de la Universitatea Transilvania, a fost cooptat în echipa care lucrează pentru acceleratorul de particule. Ca student, braşoveanul studia circuite integrate şi era extrem de pasionat de acest domeniu.
Ulterior, echipa lui Ştefan a început să lucreze la aceste circuite integrate – CIP-uri - iar munca sa a fost rezumată într-o lucrare de doctorat premiată luna trecută la ATLAS Thesis Awards 2021. Lucrarea lui Ştefan Popa chiar aşa este intitulată „Circuitul integrat ROC pentru experimentul ATLAS de la LHC”.
Mii de verificări în Europa şi America
„Am pornit de la nişte specificaţii care ne-au fost livrate de cei de la Geneva, după care am proiectat, am simulat, am implementat siliciu, foarte multe verificări, foarte multe simulări, foarte multe procese de validare, după care, în 2016, pe 15 august, am fost trimis la fabrică, în California. Până a venit CIP-ul am ajutat la documentarea lui – practic, am scris un document – după care m-am apucat să construiesc o plăcuţă de testare pe care urmează să fie montat CIP-ul fabricat şi să verific că funcţionează, că produsul fabricat corespunde cu ce am simulat eu pe calculator”, a explicat cercetătorul braşovean.
În paralel, produsul a fost testat şi de cei de la CERN, de la Geneva, precum şi de cei de la Universitatea din Michigan, SUA. Ştefan Popa spune că l-a mai testat şi el, în condiţii de radiaţie nucleară, la Institutul Demokritos din Atena, Grecia. Asistentul cercetător spune că.o singură greşeală în proiectare, în termeni de CIP-uri, înseamnă milioane de dolari.
CIP-urile româneşti, produse în serie
Din acest motiv, era nevoie să se ştie sigur că acel CIP funcţionează aşa cum spun specificaţiile, pentru a putea fi produs în masă, cum se întâmplă în acest moment.
„Este nevoie de aproximativ 4.900 de CIP-uri în Geneva care să funcţioneze concomitent, fapt care însemna că vor fi fabricate cel puţin 6.000. După aceasta a fost nevoie să facem controlul calităţii, adică fiecare CIP în parte a trebuit luat şi testat, să vedem că nu există vreun defect de fabricaţie. Am testat cel puţin 1.500 de CIP-uri. Au mai fost şi alţii, pentru a valida în paralel CIP-uri şi, ulterior, pe cele validate le-am trimis. Chiar anul trecut a fost instalat şi, în viitorul foarte apropiat, acceleratorul o să fie repornit, pentru că el are nişte etape de pauză în care se fac upgrade-uri şi reparaţii, după care urmează o perioadă în care se fac măsurători. Acum o să treacă într-o etapă de măsurători, când o să se ciocnească particule şi CIP-urile noastre din Braşov, 4.900 de bucăţi, vor fi folosite pentru a face acele măsurători”, a mai precizat Ştefan Popa.
Circuitul integrat este o realizare din cadrul proiectului naţional intitulat „Experimentul ATLAS de la LHC”, coordonat de către Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele. Experimentul ATLAS este o colaborare care implică peste 5.500 de cercetători din peste 180 de instituţii din întreaga lume. Dintre aceştia, peste 1.000 de studenţi sunt implicaţi în dezvoltarea detectorului, achiziţia şi analiza datelor.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Braşovul, dat ca exemplu la CNN pentru felul în care îi primeşte pe refugiaţii din Ucraina
Se încarcă comentariile...
