FOTO Avioanele românilor cu bani s-au dat în spectacol la Brăila
0
Tradiţionala rivalitate dintre brăileni şi gălăţeni a fost lăsată deoparte, sâmbătă, când numeroşi locuitori ai celor două oraşe dunărene vecine s-au delectat împreună la spectacolul oferit de "Aerial Club" Galaţi-Brăila, în cadrul deja tradiţionalului miting aviatic derulat de şapte ani încoace, la Vădeni, o comună situată la câţiva kilometri de Brăila, sub denumirea generică "Borş de peşte la Vădeni".
Denumirea are legătură nu neapărat cu aparatele de zbor ultrauşoare care evoluează de obicei în cadrul show-ului aerian, ci se referă la petrecerea de după zborurile demonstrative, când vedetă este un tradiţional borş de peşte, gătit de un priceput bucătar brăilean.
Ediţia din acest an a venit cu o premieră: spectacolul a fost deschis de două avioane de vânătoare MIG 21 Lancer, care au decolat de la aeroportul militar Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa. Acestea au zburat la joasă înălţime, au făcut viraje şi intersectări, apoi au intrat într-o formaţie comună cu trei avioane de antrenament IAR 99 Şoim, venite de la Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Aeriene de la Bobocu, judeţul Buzău.
Tot în premieră, la ediţia de anul acesta, a fost expus un avion militar scos din uz, de tip IAR 93, pe care Asociaţia Piloţilor şi Proprietarilor de Aeronave din România, împreună cu Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, intenţionează să îl restaureze. Spectatorii prezenţi la mitingul aviatic organizat de Aerial Club au fost îndemnaţi să ajute la îndeplinirea acestui demers, prin donaţii sau prin achiziţionarea de căni sau tricouri inscripţionate.
După ce avioanele de luptă şi-au demonstrat veleităţile, evoluând la viteze ameţitoare şi la o înălţime care le făcea destul de greu de vizualizat de la nivelul solului, spectatorii s-au putut delecta vizionând evoluţia aparatelor de zbor ultrauşoare.
Mici şi agile, acestea au posibilitatea să zboare mult mai jos, executând manevre ce pot fi savurate din plin de spectatori. În termeni de specialitate, avioanele au făcut viraje "peste umăr" sau "suveică", ori au evoluat în glisadă. Cu alte cuvinte, au făcut schimbări rapide de altitudine, s-au rotit, au zburat cu viteze mici, la limita portabilităţii, şi se înclinau spectaculos, atunci când ajungeau în dreptul spectatorilor.
Pentru ediţia din acest an venit la micul aerodrom administrat de Aerial Club, lângă comuna brăileană Vădeni, aparate de zbor ultrauşoare din Galaţi, Brăila, Constanţa, Iaşi, Braşov, Suceava, Bucureşti. Pe lângă avioane de mici dimensiuni, au putut fi văzute şi motodeltaplane sau motoparapante. De zburat, au zburat, însă, doar avioanele, deoarece vântul prea puternic a ţinut la sol celelalte aparate. Excepţie au făcut două motoparapante, care au sosit în zbor, sâmbătă, în jurul orei 13.00, când mitingul aviatic era în toi, tocmai de la Braşov.
Unul dintre temerarii motoparapantişti care au parcurs distanţa de 300 de kilometri pe calea aerului este Florin Zorilă, 47 de ani. Acesta ne-a spus că a făcut 3 ore pe drum şi că a avut de înfruntat ceva turbulenţe, însă asta nu l-a descurajat ci, din contră, i-a făcut călătoria mai interesantă. Vântul destul de puternic nu i-a descurajat, de altfel, nici pe cei câţiva paraşutişti care au sărit de la înălţimea de 1.500 metri şi au reuşit să ajungă la sol lin şi fără probleme.
Ce îţi trebuie pentru a deveni pilot de avion ultrauşor? Pasiune, dar mai ales mulţi bani. Unul dintre piloţii care au făcut spectacol la Vădeni este Alexandru Şcheul, din Rădăuţi. Acesta zboară cu un avion din fibră de carbon, cu motor de 100 cai putere, capabil să atingă o viteză maximă de 300 kilometri pe oră. Avionul a costat 140.000 euro, fără TVA, după cum ne-a spus proprietarul său. Ca să poată zbura, Alexandru Şcheul, care a început să îşi pună în practică această pasiune relativ recent, în urmă cu doar 8 ani, a trebuit să facă şcoală de pilotaj, cu zeci de ore de practică şi foarte multă teorie.
Totul a costat foarte mult şi costă în continuare, deoarece licenţa trebuie înnoită la fiecare 2 ani. Alexandru Şcheul îşi permite aceste costuri, deoarece are o afacere prosperă. El este patronul firmei de carmangerie "Killer", din Rădăuţi, judeţul Suceava. Firma "Killer" a intrat în atenţia întregii ţări în luna martie a acestui an, după ce, din exces de zel, inspectorii ANAF au închis un punct de lucru din cauza lipsei a doar 50 de lei din casa de marcat.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
