EXCLUSIV: Curtea de Conturi şi Finanţele brăilene se iau de gât/Vezi aici care sunt măsurile pe care le va lua directorul coordonator

Inspectorii de la Curtea de Conturi reclamă că finanţiştii au făcut greşeli în gestionarea patrimoniului statului, iar Finanţele ripostează. La acuzele Curţii reprezentanţii Finanţelor caută scuze şi promit că vor regla lucrurile, doar, doar, vor fi iertaţi aceia care au uitat să-şi facă treaba.

Una dintre deficienţele descoperite de Curtea de Conturi la Finanţe se referă la neefectuarea controlului la agenţii economici care au înregistrat pierderi în ultimii cinci ani de activitate. DGFP spune că în perioada 1 martie - 28 iulie 2009 au fost făcute 11 inspecţii fiscale la agenţii economici care înregistrau pierderi şi că acestea continuă.

„În perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2010 am finalizat un număr de cinci inspecţii fiscale la agenţi economici care au înregistrat pierderi în ultimii cinci ani de activitate", ne-a declarat Vasile Abraşu, directorul coordonator al DGFP Brăila.

Sechestrul bunurilor

DGFP este acuzată de Curtea de Conturi că nu a valorificat „sechestrele instituite pentru bunurile mobile şi imobile". Vasile Abraşu, spune că această constatare se referă la doi contribuabili, persoane fizice, în cazul cărora nu s-a respectat termenul de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de sechestru până la valorificarea bunurilor sechestrate.

„Din motive procedurale termenul nu poate fi respectat. În primul rând, bunurile sechestrate trebuie evaluate mai întâi, iar serviciile de evaluare se supun legii privind achiziţiile publice. În al doilea rând, publicitatea vânzării trebuie anunţată cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată. Valorificarea bunurilor sechestrate depinde de prezenţa cumpărătorilor la licitaţie şi de cele mai multe ori nu sunt cumpărători", spune directorul care adaugă că s-a dispus „ca toate operaţiunile de valorificare a bunurilor sechestrate să se desfăşoare cu celeritate".

Neconcordanţe

Şi diferenţele între datele din evidenţa fiscală şi cele din evidenţa contabilă în cazul persoanelor juridice, precum şi cele între evidenţa contabilă şi cea analitică pe plătitor a creanţelor bugetare au fost sesizate de către Curtea de Conturi.

Directorul DGFP spune că acestea se datorează faptului că soldurile din evidenţa fiscală sunt calculate în funcţie de scadenţa debitului până la data generării situaţiei, iar în soldurile din evidenţa contabilă sunt reflectate toate debitele inclusiv cele cu scadenţă viitoare.

„S-a dispus verificarea sumelor din conturile unice, debitori, creditori, sume în curs de clarificare", a conchis Vasile Abraşu.

Executare silită

În ceea ce priveşte stingerea creanţelor fiscale prin aplicarea măsurilor de executare silită, Curtea de Conturi spune că nu s-a respectat termenul legal privind începerea executării silite şi nu s-a comunicat somaţia însoţită de titlurile executorii.

În replică, Vasile Abraşu spune că această constatare se referă la un număr de 33 de contribuabili, persoane fizice, pentru care somaţiile şi titlurile executorii au fost emise cu întârziere, astfel că „s-a dispus emiterea somaţiilor şi a titlurilor executorii în termen".

Totodată, Curtea de Conturi acuză DGFP pentru „neaplicarea măsurilor de executare silită: blocarea conturilor bancare, executarea veniturilor datorate de terţi şi instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile".

Explicaţia directorului coordonator în acest caz este că potrivit procedurilor de executare silită se pot folosi succesiv sau concomitent modalităţile de executare silită prevăzute de prezentul cod.

„Ca urmare nu este obligatorie luarea concomitentă a tuturor modalităţilor de executare silită, ci de la caz la caz, în funcţie de comportamentul fiscal al contribuabilului, dacă are bunuri şi venituri urmăribile, dacă are TVA de rambursat, dacă de regulă este un bun contribuabil", explică şeful DGFP Brăila.