Cum a căzut capitala regatului dac în mâinile romanilor. Dramatismul luptei pentru cucerirea Sarmizegetusei

0
0
Cetatea Sarmisegetusa FOTO wikipedia
Cetatea Sarmisegetusa FOTO wikipedia

În vara anului 106 d. HR., capitala regatului dac condus de regele Decebal era cucerită de legiunile împăratului Traian. Rezistenţa dacică a fost considerabilă, spun specialişti, iar drumul până la Sarmizegetusa greu şi plin de obstacole.

Sarmizegetusa a fost capitala regatului dac şi una dintre cele mai impresionante vestigii ale civilizaţiei dacice de pe teritoriul de astăzi al României, oferind indicii despre cultura materială şi spirituală a acestor triburi. Sarmizegetusa dacică şi-a încheiat existenţa în urma războielor daco-romane fiind cucerită în anul 106, după un asediu care a presupus eforturi considerabile din partea romanilor aşa cum o demonstrează şi metopele Columnei lui Traian. 

Un centru politic, militar, cultural şi religios

Sarmizegetusa Regia a fost cel mai important centru politic, militar, cultural şi religios al regatului dacic. A fost ridicată probabil la mijlocul secolului I îHr pe Dealul Grădiştii la 1200 metri altitudine,într-un loc, evident, greu accesibil, mai ales posibililor atacatori. Se presupune că a devenit capitală a regatului dac abia după ce Burebista a reuşit să controleze majoritatea triburilor dacice şi să constituie primul regat dacic. Atunci, se bănuieşte că, spre sfârşitul domniei, şi-ar fi mutat capitala, din sud de la Argedava la Sarmizegestusa. 

Chiar şi după moartea lui Burebista şi destrămarea regatului dac, Sarmizegestusa a rămas un important centru cultural, meşteşugăresc şi spiritual, unde îşi aveau centrul de putere diverşi basilei dacici care instauraseră un soi de teocraţie. În timp Sarmizegetusa s-a îmbogăţit cu noi ateliere meşteşugăreşti, aşezări civile dar şi zone de cult. Sarmizegetusa şi-a căpătat strălucirea în timpul lui Decebal, devenind pentru a doua oară capitală a unui regat dacic. 

În forma sa finală, Sarmizegetusa Regia ar fi avut o zonă sacră cu numeroase sanctuare, numeroase ateliere, o importantă aşezare civilă, mai jos de citadela principală, dar şi un sistem defensiv care acoperea o zonă de 30.000 de metri pătraţi situat pe cinci terase şi care beneficia de un zid de piatră construit în tehnica murus dacicus. Totodată capitala Sarmizegetusa era protejată strategic de şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, întărite de regele Decebal mai ales în timpul războaielor daco-romane.

Lungul şi dramaticul drum până la porţile Sarmizegetusei

În anul 105 d Hr împăratul Traian relua ostilităţile cu Decebal, regele dacilor. Acesta din urmă nu respectase condiţiile draconice ale păcii impuse de romani, după războiul din 101-102 d HR. Mai mult decât atât şi-a căut aliaţi contra romanilor, şi-a întărit cetăţile, a primit dezertori romani. De altfel şi Traian a întărit efectivele la sud de Dunăre şi a construit celebrul pod peste Dunăre. De această dată, războiul era unul decisiv, pe viaţă şi pe moarte. Traian hotărâse să transforme într-o amintire stăpânirea dacică la nord de Dunăre şi să-i distrugă capitala, simbolul puterii sale. 

”Senatul decretă că Decebal este din nou vrăjmaş, iar Traian însuşi, fără să lase conducerea altor generali, porni cu război împotriva aceluia”, scria Cassius Dio. Într-un timp scurt legiunile romane au trecut Dunărea în anul 105 d Hr pe podul de la Drobeta. Erau conduse de Traian şi de Decimus Terentius Scaurianus. Abia în anul 106 d Hr trupele romane s-au îndreptat către Sarmizegetusa. Un număr însemnat de legionari şi auxiliari au înaintat pe şase coloane către capitală. Au venit din trei direcţii pentru a înconjura efectiv Sarmizegetusa. O coloană a venit prin Ţara Haţegului şi Valea Mureşului, cea de-a doua prin zona Jiului şi Oltului şi ultima prin pasul Oituz. Drumul către capitala dacică a fost anevoios pentru romani. Dacii hărţuiau în permanenţă trupele romane, iar soldaţii lui Traian erau obligaţi să câştige cu mari eforturi poziţie după poziţie. Cetăţile dacice cădeau după o rezistenţă dârză.

 Unii războinici se sinucideau înainte ca fortăreţe să cadă în mâinile romanilor. ”Ca şi în războiul din anii 101-102, înaintarea unităţilor romane s-a făcut lent datorită necontenitelor rezistenţe întâlnite în cale, pe direcţiile de înaintare ale forţelor adverse. Garnizoanele cetăţilor dacice s-au apărat cu dârzenie, dispersând în felul acesta trupele duşmane şi producându-le pierderi însemnate. Secvenţe din luptele propriu-zise sunt reprezentate pe Columnă. Romanii asaltează aprig o serie de cetăţi dace, ai căror ocupanţi se apără cu înverşunare. Una dintre cetăţi este amplu figurată, cu ziduri din blocuri poligonale neregulate întrerupte de rânduri de bârne aşezate transversal. În finalul luptelor se petrece un episod din cele mai dramatice: dacii, cu feţe istovite, se îngrămădesc în jurul unui vas din care, cu ceşti în mâini, scot un lichid pe care îl sorb cu nesaţ: unii au căzut morţi, alţii abia se mai ţin pe picioare.”, se arată în Enciclopedia Dacică( ENDA). 

Distrugerea capitalei dacice

Ultimul episod se petrece chiar sub zidurile Sarmizegetusei. Cu greu romanii ajung la capitala lui Decebal. Încep asediul. Singura sursă privind asediul Sarmizegetusei este Columna lui Traian care detaliază acţiunile militare ale romanilor pentru cucerirea cetăţii. Zidurile cetăţii sunt atacate cu maşini de război. Legionarii sub protecţia scuturilor, în celebra formaţie de luptă testudo se apropie de ziduri. Sunt folosite rampe, se încearcă astuparea şanţurilor. Dacii se apără cu dârzenie, aruncă cu bolovani, săgeţi şi apă clocotită.  În cele din urmă, romanii descoperă şi taie rezervele de apă. În scurt timp, rezistenţa este înfrântă iar cetatea a fost cucerită. Decebal reuşeşte să spargă încercuirea romană şi încearcă să ajungă dincolo de munţi, dar este ajuns de un detaşament roman şi se sinucide înainte să cadă în mâinile romanilor. Sarmizegetusa este incendiată şi distrusă, iar romanii s-au dedat la jaf.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Cum se evaporă tezaurul furat din siturile arheologice. Casele de licitaţii, mână-n mână cu traficanţii de kosoni

Cum au sărbătorit romanii cucerirea Daciei: tezaurul lui Decebal, format din 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint, a ajuns pe mâna lui Traian

Botoşani


Ultimele știri
Cele mai citite