Cum se evaporă tezaurul furat din siturile arheologice. Casele de licitaţii, mână-n mână cu traficanţii de kosoni

Monedele au fost recuperate de la mai multe case de licitaţii din Marea Britanie FOTO Sorin Ghica

Reţelele de traficanţi de obiecte de patrimoniu sunt în legătură cu cele mai mari case de licitaţii din lume, spune procurorul general al României cu ajutorul căruia mai multe monede dacice din aur au fost recuperate recent din Marea Britanie.

Tezaurul Naţional este de marţi mai bogat cu şapte monede antice din aur şi argint, furate din siturile arheologice din zona Munţilor Orăştiei, şi recuperate recent din Marea Britanie.
Repatrierea valoroaselor piese de tezaur a fost marcată de oficialii Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), cu un eveniment la care au fost prezenţi ambasatorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummel, secretarul de stat în Ministerul Culturii Alexandru Oprean, şi procurorul general al României Augustin Lazăr. Prezenţa procurorului general Augustin Lazăr la acest eveniment are mai puţin legătură cu funcţia sa actuală. Lazăr este procurorul care a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia.

Monedă unicat

Cele şapte monede care au îmbogăţit colecţia MNIR au o valoare deosebită. Cea mai valoroasă este de departe un stater (monedă echivalentă cu două drahme) pseudo-Lysimachos unicat, bătut la Tomis în secolul al III-lea a. Chr. Au mai fost recuperaţi doi stateri emişi la Tomis şi unul emis la Callatis, în perioada războaielor mithridatice, un stater de tip Koson cu monogramă şi două imitaţii după denari romani republicani, emisiunile lui C. Memmius si N. Cordius, respectiv Marcus Antonius si Octavianus.

Monedele au fost găsite de căutătorii de comori în siturile arheologice din Munţii Orăştie şi scoase ilegal din ţară. Acestea au fost recuperate de la case de licitaţie din Marea Britanie.

Traficul transfrontalier cu obiecte de patrimoniu

Augustin Lazăr a explicat cum funcţionează reţelele transfrontaliere de trafic şi de ce sunt atât de greu de recuperat obiectele de patrimoniu. „Membrii reţelelor de trafic sunt specializaţi pe activităţi distincte. În primul rând sunt căutorii, care devalizează siturile arheologice. Aceştia duc apoi piesele la Timişoara, Arad sau Reşiţa, unde le predau intermediarilor. Intermediarii le duc în câteva centre importante în care se face acest gen de comerţ cu bunuri de patrimoniu, fie la Viena, fie la Munchen, fie la Londra. Aici sunt puse imediat în vânzare. De multe ori, piesele ajung la case de licitaţii“, a spus procurorul general.

La casele de licitaţii bunurile de patrimoniu sunt vândute în toată lumea, până acum americanii fiind în topul celor mai interesaţi colecţionari de antichităţi dacice. De asemenea, în spaţiul online, bunurile de patrimoniu sunt vândute la liber. Colaborarea autorităţilor judiciare cu casele de licitaţii prin care sunt valorificate bunurile este dificilă.
„Justificarea acestora este că nu se vede pe monede că sunt furate. Cu ajutorul experţilor, am reuşit să demonstrăm că se vede. Sunt compuşi de diverse naturi care le leagă de locul din care au fost sustrase. Unele case de licitaţii au cooperat, au anunţat autorităţile din timp despre obiectele suspecte. Reprezentanţii altor case nu au colaborat, ba chiar s-au arătat indignaţi, spunând că au voie să vândă tot ce li se pune la dispoziţie“, a afirmat Augustin Lazăr. 

Potrivit acestuia mai este o categorie de căutători care vizează siturile arheologice, dar care însă urmăresc doar aventura. „Vorbim de sindromul psihologic «Indiana Jones». Siturile arheologice atrag căutători de comori din toată lumea. Sunt echipaje dotate cu jeep-uri, cu detectoare de metale performante, care vin de la distanţe foarte mari, în căutare de aventură. Trăim într-o Europă deschisă, în care circulaţia este liberă. Nu putem să le interzicem intrarea în ţară, dar suntem cu ochii pe ei“, a mai spus şeful procurorilor.

Cum poate fi împiedicat furtul comorilor

Augustin Lazăr a propus securizarea siturilor arheologice, aşa cum se procedează în toată lumea civilizată. „Este momentul ca aceste situri arheologice să fie tratate cu mai multă seriozitate, să existe o mai mare preocupare de a preveni devalizarea lor. Instalarea unor camere video ar fi o soluţie ieftină. Aşa se procedează în toată lumea civilizată. Trebuie să avem o capacitate rapidă de a-i anihila pe cei care atentează la patrimoniul cultural“, a atras atenţia procurorul.
Pe de altă parte, Lazăr arată că este nevoie urgentă de armonizarea legislaţiei privind patrimoniul naţional. „Este în curs o activitate de elaborare a Codului Patrimoniului“, a mai precizat Augustin Lazăr.