Omul care l-a făcut pe Iohannis preşedinte pe Facebook, „responsabil“ de calificarea oraşului Baia Mare la titlul de Capitală Europeană a Culturii

Vlad Tăuşance. FOTO: Remus Florescu

Baia Mare se află printre oraşele nominalizate la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, alături de Cluj Napoca, Timişoara şi Bucureşti. Proiectul cu care s-au prezentat băimărenii a mizat pe calitatea de gazde primitoare a maramureşenilor. De asemenea, Colonia pictorilor a fost un atu. În proiect s-a implicat şi Vlad Tăuşance, cunoscut ca „omul care l-a făcut preşedinte pe Facebook pe Iohannis“.

Fundaţia ”Baia Mare 2021” a fost condusă de sibianca Andreea Ciortea şi directorul artistic Vlad Tăuşance. ”Elementul pe care l-am scos în faţă, elementul local care ne diferenţiază faţă de celelalte oraşe, este cultura ospitalităţii. Toată lumea ştie că maramureşenii şi băimărenii sunt oameni primitori, dar nu primitori doar în conceptul turistic. Au fost primitori cu mai multe culturi de-a lungul vremii, au fost primitori cu cei care au găzduit Colonia pictorilor, cel mai important moment de sincretism cu arta europeană de acum 120 de ani, când a fost înfiinţată Colonia. Pe de altă parte, am avut nişte direcţii foate clare de dezvoltare: educaţie, componenta tehnologică, componenta de integrare socială (incluziune socială) şi componenta ecologică, pe care n-am văzut-o în alte dosare de candidatură. Baia Mare e un fost oraş poluat, care în momentul de faţă este un exemplu de un oraş verde”, a spus el.

Cherecheş: Este un proiect prioritar

Primarul Cătălin Cherecheş a arătat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă pe această temă că a devenit cel mai important proiect pentru Baia Mare. ”Avem un demers important de făcut în următorul an, avem lucruri importante de bifat pentru a satisface toate cerinţele juriului, dar pentru a pune în operă tot ceea ce am specificat în caietul de candidatură. Vreau să vă spun că în următorii ani va fi pentru mine proiectul prioritar şi va fi tot ceea ce înseamnă seriozitate majoră în tot ceea ce poate să facă primarul ca şi activitate de zi cu zi. Vom aloca toate energiile, toate resursele financiare şi de orice alt tip pentru a realiza acest obiectiv. Am toată încrederea şi cred foarte hotărât că Baia Mare va fi Capitala Europeană a Culturii în 2021”, a spus Cătălin Cherecheş. El a mai precizat că proiectele celorlalte oraşe care n-au fost ominalizate ar fi păcat să se piardă şi a precizat că Baia Mare ar putea fi gazda unor proiecte bune.

Proiectul ar putea avea impact

Directorul artistic al fundaţiei care s-a ocupat de promovarea proiectului, Vlad Tăuşance, a arătat că Baia Mare are şanse de a câştiga acest titlu, argumentând că juriul notează impactul proiectului. ”Cred că Baia Mare poate avea şanse mari, pentru că ştiu că juriul notează impactul pe care-l poate avea genul acesta de proiect, iar eu cred că la nivel de Baia Mare, acest titlu poate să aducă schimbări majore ca mentalitate, cât şi ca infrastructură, prosperitate, dezvoltare, incluziune socială etc. Ceea ce s-ar fi simţit foarte puţin la nivelul Bucureştiului sau Clujului”, a mai menţionat el.

Gardul de pe Horea, piatra de moară a Băii Mari

Pe de altă parte, recent patru organziaţii non-guvernamentale au publicat o scrisoare deschisă adresată jurului care a evaluat proiectele şi au adus mai multe contra-argumente. Referitor la candidatura Băii Mari, în scrisoare se face referire la gardul construit în jurul blocurilor de pe strada Horea, care a făcu obiectul unei relamaţii la CNCD. ” Comunitatea băimăreană este „unită în diversitate“ de un celebru zid de 1,80 metri care desparte o comunitate – două blocuri locuite în majoritate de romi – de comunitatea unită în diversitate a restului băimărenilor. Construirea zidului a fost subiectul unei decizii a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), decizie prin care, pe lângă plata unei amenzi administrative, Primăria era obligată să demoleze zidul; decizia CNCD a fost atacată în instanţă, dar a fost confirmată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În deplin dispreţ faţă de justiţie, zidul nu a fost demolat; el a devenit, cu ajutorul studenţilor Facultăţii de Arte din Cluj, un „obiect de artă“, astfel încât să nu mai poată fi demolat. Într-un interviu pe care l-a acordat unei televiziuni în faţa zidului decorat cu graffiti de studenţii clujeni, primarul Cherecheş declară că a ridicat acest zid la nivelul de „operă de artă“ şi, continuă dânsul, „o operă de artă va fi şi mutarea celor care locuiesc aici“ şi a continuat că vrea să continue acest proces „artistic“ – care înseamnă evacuarea unor comunităţi extrem de sărace – şi în alte cartiere pe care le-a nominalizat (Craica, Ferneziu, Pirită). În acest proces „artistic“, primarul anunţă că va „fi şeful echipei de salubrizare, voi conduce buldozerul dacă va fi nevoie“.

Asemenea declaraţii şi fapte care au fost calificate ca încălcând legea au şansa să câştige o elegantă robă europeană, simbol al respectului faţă de valorile Uniunii Europene, dacă municipiul condus de Cherecheş ar beneficia de titlul de Capitală Europeană a Culturii”, arată ActivWatch în scrisoarea deschisă.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii aduce câştigătorului un premiu de 1,5 milioane de euro din partea UE. Titlul este acordat de Parlamentul European unui oraş sau mai multora pentru un an, din 1985. Începând din 2007, programul a cuplat câte un oraş din ţările Europei occidentale cu altul din ţările central şi est-europene. În anul 2007, Capitală Europeană a Culturii a fost, timp de un an, oraşul Sbiu, împreună cu oraşul Luxemburg.

Vlad Tăuşance (35 de ani) este cunoscut drept specialistul care a coordonat comunicarea online a candidatului la preşedinţie Klaus Iohannis, reuşind să-i aducă acestuia mai mulţi fani pe Facebook decât are Angela Merkel sau Francois Hollande.

Mai puteţi citi:

Top 6 plante medicinale care ne scapă de infarct. De ce este supranumit păducelul „prietenul inimii“