Primii „ciudaţi” care au racordat spaţiul românesc la curentele spirituale importante ale Europei. Mişcarea rozicruciană a pornit din Transilvania
0Cercetări recente au dovedit existenţa unui curent ezoteric bine structurat în Transilvania secolului al XVII- lea, explicitat prin mişcarea rozicruciană, susţin istoricii. Prin intermediul acestei mişcări, spaţiul românesc a fost consistent racordat la curentele spirituale importante ale Europei Occidentale.
Istoricul arădean Antoniu Martin afirmă că la baza mişcării „Crucii cu Trandafir“ au stat în principal trei manifeste apărute, la începutul secolului al XVII-lea, la Cassel şi la Strasbourg, „Răsunetul Fraternităţii“, „Mărturisirea Fraţilor Rozei-Cruce“ şi „Nuntirea Chimică a lui Christian Rosenkreutz“, toate adresate savanţilor europeni ai vremii.
„Din aceste texte se desprinde dezideratul unei reforme «universale» a societăţii, adică a întregii lumi. Unii exegeţi includ mişcarea rozicruciană într-o tradiţie ezoterică ce a început cu misticismul arab şi a fost vehiculată de către Cavalerii Templieri. Alţi cercetători susţin că gândirea rozicruciană, răspunzând unor aspiraţii perene ale umanităţii, poate fi plasată într-o tradiţie imemorială. Deţinând o simbolistică ce recurge la arhetipuri ale inconştientului colectiv, mitul rozicrucian îşi menţine forţa de atracţie şi în zilele noastre. Ordinul Crucii cu Trandafir a postulat, în esenţă, crearea unui singure religii, care să reprezinte premiza „statului universal“ condus de către o elită a spiritului şi a minţii, formată din acei misterioşi «SuperioriNecunoscuţi», care, potrivit misticii mişcării, au intervenit şi vor interveni în istoria omenirii în momentele cruciale pentru destinul acesteia”, spune istoricul arădean.
Antoniu Martin mai precizează că, potrivit unor cercetători de dată recentă (Tudor Sălăgean, Radu Cernătescu sau Ştefan Mâşu), ideile promovate de rozicrucieni s-au răspândit foarte rapid şi în Transilvania, unde se poate identifica, din această perspectivă, un fenomen de sincronicitate cu vestul şi centrul Europei.
„Se cunosc astăzi implicaţiile politico-militare ale Reformei protestante în zona Europei Centrale şi de Est, la care a participat activ şi elita intelectuală şi politică din Transilvania. Principatul Transilvaniei s-a afirmat, în acel context, ca o zonă extrem de interesantă pentru numeroşi învăţaţi europeni, de factură protestantă, cu inflexiuni rozicruciene, care au găsit aici protecţie şi sprijin din partea principelui Gabriel Bethlen. Acesta a înfiinţat la Alba Iulia un Colegiu Academic, unde a invitat personalităţi marcante ale gândirii europene. Este cazul lui Johan Heinrich Alsted, unul dintre cei mai reprezentativi erudiţi rozicrucieni, care a devenit şi rector al instituţiei amintite”, mai specifică istoricul.
Alsted, autor al unei „Enciclopedii” în şapte volume, era un împătimit cercetător al cabalei şi alchimiei, exercitând o puternică influenţă asupra unor nume „grele” ale iluminismului european: J. A. Comenius, G. W. Leibnitz, D. Diderot etc. Succesorul lui Alsted la conducereaColegiului Academic, Johann Bisterfeld, a fost unul dintre creatorii „limbajului universal rozicrucian”, fiind considerat eminenţa cenuşie a curţii princiare transilvane. Unul dintre cei mai importanţi hermetişti ai epocii, Balthazar Walther, mentorul filosofului Jakob Boehme, a fost unul dintre biografii lui Mihai Viteazul, la curtea căruia a şi petrecut o perioadă de timp. Walther, silezian de origine, era fascinat de Orient, unde efectua numeroase peregrinări, pe urmele mitice ale lui Christian Rosenkreutz.
„Nu putem omite, din această suită de personalităţi erudite, pe unul dintre fondatorii mişcării mondiale rozicruciene moderne, sighişoreanul Johannes Kelpius. Puţină lume cunoaşte că, pătruns de credinţa în apropierea «Mileniului» – una dintre coordonatele gândirii intelectualilor rozicrucieni -, Kelpius a fondat, în anul 1694, în Lumea Nouă, o comunitate pietistă. De acesta se leagă şi fondarea celei mai importante organizaţii rozicruciene din lume, AMORC – Ancient and Mystical Order of the Rosa Croce. Putem considera aşadar, din perspectiva prezentată mai sus, că spaţiul românesc s-a integrat armonios în sistemul esoteric occidental încă din zorii modernităţii, iar mişcarea «Crucii cu Trandafir» a fost un veritabil catalizator al gândirii de tip modern şi un remarcabil vehicul al ideilor care vor sta la baza epocii Luminilor”, încheie Antoniu Matin.
Vă mai recomandăm: Secretele Aradului: Masonii din umbra clădirilor enigmatice
Se încarcă comentariile...
