Secretele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Distrus de moartea fiicei, i-a ridicat la Câmpina un castel plin de simboluri masonice
0
Considerat o mare personalitate a culturii române, Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost şi membru al Marii Loje masonice. Distrus de moartea fiicei, Iulia, la doar 18 ani, savantul îi ridică acesteia la Câmpina un castel care abundă de simboluri masonice.
Scriitor, filolog, academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic. Sunt doar câteva dintre lucrurile care se pot spune despre savantul Hasdeu (1838-1907), considerat una dintre marile personalităţi ale României şi un om cu o cultură comparabilă cu Nicolae Iorga.
Mai puţin se cunoaşte, însă, despre activitatea sa de mason. Bogdan Petriceicu Hasdeu figurează pe lista de personalităţi a Marii Loje Naţionale din România (MLNR), dar potrivit potrivit mlnr.ro, „nu se cunosc data şi locul iniţierii sale, dar următoarele cuvinte, care îi aparţin lui Hasdeu, pot fi considerate relevante în ceea ce priveste aderenţa sa la ordin: «Ce este Românismul ? El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Umanitatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Libertatea. El este pentru noi prima condiţiune ca să putem iubi Adevărul. Românismul este Umanitate, Libertate şi Adevăr». Fraza lui Hasdeu reuneşte majoritatea principiilor Masoneriei, cunoscute de iniţiaţi – responsabilitate, moralitate, iubire şi adevăr“.
„Având în vedere că Hasdeu nu pronunţa fraze fără o adâncă chibzuinţă şi profundă convingere, pronunţarea acestei înşiruiri de cuvinte având sorginte masonică duce la concluzia că Hasdeu era un iniţiat al Ordinului, chiar dacă nu se cunosc data şi locul iniţierii. (...) Bogdan Petriceicu Hasdeu era creştin ortodox. Credinţa lui nu era o piedică în calea iniţierii. Masoneria este deschisă oamenilor de orice credinţă religioasă, deoarece masoneria nu este o religie, dar îşi alege candidaţii dintre cei care cred în Dumnezeu, oricare ar fi acela“, scrie profesorul ploieştean Constantin Nemeş în „Hasdeu şi masoneria“.
Între admiraţie şi acuzaţii de falsificare
Născut în Cristineştii Hotinului (astăzi în Ucraina), şi-a făcut studiile liceale la Chişinău, iar apoi cursurile Facultăţii de Drept din Karkov, după terminarea studiilor slujind ca ofiţer în armata rusă. În mediul universitar, Hasdeu era un personaj admirat pentru inteligenţa şi memoria sa, dar mai ales pentru uşurinţa cu care învăţa limbi străine.
În 1884, Academia Română i-a încredinţat misiunea de a redacta un „Dicţionar al limbii române“ (neterminat), căruia i-a dedicat 14 ani din viaţă.
A fost şi criticat, acuzat de falsificare ale unor documente istorice, însă, în ciuda „scăpărilor“, este unanim apreciat ca un mare om de cultură, un neobosit cercetător şi un pionier al mai multor domenii ale filologiei şi istoriei României.
Moartea fiicei îl răvăşeşte
O tragedie avea să-i schimbe definitiv cursul vieţii, moartea fiicei sale, Iulia, la doar 18 ani, considerată un copil genial. Răvăşit, în ultimii ani ai vieţii, Hadeu se stabileşte la Câmpina, unde construieşte un castel, un „templu metafizic“, cum a fost numit de presa interbelică şi se ocupă de practici spiritiste. De altfel, Haşdeu a construit mai întâi, între 1888 şi 1891 primul templu pentru Iulia, în cavoul din cimitirul bucureştean „Bellu“, iar între 1894 şi 1896 a înălţat castelul din Câmpina după planurile dictate de fiica sa în şedinţele de spiritism.
„Moartea Iuliei a răvăşit mintea lui Hasdeu. Acesta nu a lăsat în uitare totală ceea ce acumulase până atunci. Dacă opera lui ştiinţifică a suferit practic o cădere totală, sufletul său a trecut într-o nouă etapă de frământări şi căutari de răspunsuri. Dar opţiunea pentru spiritism nu l-a făcut să abandoneze complet simbolurile masonice şi înţelesurile lor tainice. Mormântul Iuliei şi Castelul Iuliilor de la Câmpina sunt pline de forme şi semne simbolice“, mai spune scrie profesorul Nemeş.
Castelul cu simboluri masonice
Castelul este decorat cu foarte multe simboluri mistice (simbolistică ce se regăseşte şi în interiorul clădirilor masonice) având la baza principiul cifrelor 3 şi 7, care au o puternică semnificaţie religioasă: 3 turnuri, 3 pivniţe, scări formate din câte 7 trepte.
De asemenea, intrarea principală în castel se face printr-o uşă din piatră masivă, plasată pe un ax în jurul căruia uşa se învârte, în funcţie de rotaţia pământului.
Uşa este flancată de două tronuri pe care stă câte un sfinx cu cap de femeie. Tot aici sunt scrise cele 7 reîncarnări posibile ale Iuliei şi diferite semne pitagoreice, printre care pentagrama. Cel mai impresionant este, cu siguranţă, „Ochiul lui Dumnezeu“, care pare să vegheze de deasupra intrării. Delta sau triunghiul mistic înconjurat de raze care izvorăsc din centrul lui, reprezintă pe Supremul Arhitect şi Lumina Eternă a Înţelepciunii care-l înconjoară ca un ocean de slavă şi care se revarsă asupra întregii Sale creaţii.
Misteriosul castel ridicat la Câmpina de Hasdeu pentru fiica sa, Iulia FOTO Adevărul Ploieşti
De asemenea, plafonul albastru al mormântului din cimitirul Bellu şi cupola albastră a castelului (în culoarea lor iniţială) au corespondent în simbolistica Acoperământului Lojii, care reprezintă bolta cerească. Ca reprezentare a lumii, loja nu poate avea alt acoperământ decât bolta cerească.
Pentru a uşura „deplasarea” sufletului Iuliei prin castel, pereţii din biroul savantului au o gaură specială, care face legatura cu camera de spiritism.
Mobilierul reprezenta şi el o legătură făţişă sau ascunsă cu apartenenţă la masonerie a lui Hasdeu. „Existau spre exemplu, scaune triunghiulare din fier, şi este destul de greu de crezut că erau destinate odihnei trupului, dar uşor de presupus că aveau o destinaţie ezoterică“, mai spune profesorul Nemeş. De asemenea, fundaţia castelului are forma unei cruci.
Bogdan Petriceicu Hasdeu moare la Câmpina, pe 25 august 1907, în castelul ridicat pentru iubita sa fiică.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
