Datini , obiceiuri şi superstiţii de Rusalii

Comercianţii cu tuciuri şi tigăi au venit la bâlciul de Rusalii încă de ieri

Rusaliilor şi Moşii de vară se sărbătoresc la  50 zile după Paşti, fiind  sinonime cu Pogorârea Duhului Sfânt peste Apostoli şi manifestarea Ielelor, Frumoaselor, sau Rusalcelor. 

Se spune că, în această zi,  sufletele celor morţi, apărute printre cei vii la Joi Mari, îşi încheie periplul pământesc, revenind în lumea de dincolo. În această zi se dau de pomană căni şi pahare, în care se pune apă, poame, nuci şi cireşe. La cozile cănilor se pun bucheţele de flori. Se împart  la copii, la rude  împreună cu lumânări aprinse.

Ielele sunt considerate spirite femeieşti, îmbrăcate cu veşminte lucitoare, sau ca nişte babe urâte care locuiesc pe lângă izvoare fiind contraindicat să le asculţi cântecul, sau să păşeşti pe locurile pe unde le-au rămas urmele prin iarbă, ca să nu te îmbolnăveşti. Puterea lor te poate face să rămâi olog sau orb, dacă înnoptezi prin păduri sau pe lângă ape, în perioada Rusaliilor.

Luni după Rusalii femeile mai în vârstă spală copii pe picioare cu apă şi săpun, după care îi scoate cu picioarele pe frunze de boji. Ultimului copil spălat i se dă de pomană săpunul. Apoi copii se aşează în jurul mesei  şi li se împarte  vase ceramice  cu orez, colarez, păsat, bucheţele de flori şi lumînări aprinse.

La Alexandria, Rusaliile coincid cu bâlciul anual

Alexandria este singura localitate din judeţ în care sărbătoarea Rusaliilor coincide cu bâlciul anual. Comercianţii din tot judeţul îşi expun aici oalele, ulcioarele, vasele de pamânt şi alte produse specifice sărbătorii.