Rareş Buglea, unul dintre cei mai tineri vânători din Alba

Rareş Buglea este pasionat de vânătoare de la 15 ani. 10 ani s-a antrenat pe fondurile de vânătoare din Alba după care a devenit vânător cu drepturi depline.

Profil
Data şi locul naşterii: 15 septembrie 1977, Alba Iulia
Studii: Facultatea de drept, Alba Iulia
Stare civilă: necăsătorit

De 18 ani îşi dezvoltă continuu abilităţile de vânător. A păşit pentru prima oară pe un fond de vânătoare la 15 ani. „Îmi plăceau vânătorii de când eram copil. Îmi amintesc că am fost salvat de un vânător când un mistreţ îmi dădea târcoale“, a povestit tânărul. 10 ani s-a antrenat pentru ziua în care avea să devină vânător cu drepturi depline şi deţinător de armă. „Am fost gonaş tot acest timp. Aduceam animalele către vânător. La 25 ani am obţinut permisul“, a spus Rareş.

Tânărul vorbeşte despre pasiunea sa şi despre faptul că aceasta a fost o preocupare nobilă care după 1900 a devenit interesantă şi benefică pentru cei care-şi doreau să o practice în perioada comunistă. „În prezent există suficiente controverse în ceea ce priveşte meseria de vânător. Militanţii ecologişti îşi fac simţită prezenţa tot mai mult. Din păcate ei se gândesc doar la ultimul act al vânătorii, apăsarea pe trăgaci. Ori un vânător are multe alte îndatoriri: menţinerea unui echilibru în faună prin combaterea dăunătorilor, hrănirea animalelor în perioada în care nu se vânează şi multe altele“, a afirmat tânărul vânător.

Acesta recunoaşte că niciun efort nu este prea mare pentru pasiunea sa. „Mă trezesc în cele mai friguroase şi pline de zăpadă zile la 4 dimineaţa. Port un echipament cu mine care are jumătatea greutăţii mele şi mă simt foarte bine“, a spus Rareş. Trofeul său este un mistreţ de 260 kg pe care l-a doborât cu două focuri în noiembrie 2008. „Al doiea gloţ l-a răpus când se îndrepta spre mine rănit“, a povestit vânătorul.

Rareş Buglea este recunoscător pasiunii sale pentru abilităţile pe care i le-a dezvoltat. „Vânătoarea este un efort fizic şi nu numai, maxim. Mi-a dezvoltat multe calităţi: camaraderia, loialitatea, speranţa de logevitate când văd vârstnici la 84 ani că ţin pasul cu noi“, a spus tânărul. Acesta recunoaşte că pasiunea sa este una destul de costisitoare începând cu taxele, arma, gloanţele şi echipamentul.

Ce alte activităţi sau pasiuni ai în timpul liber?
R.B.: „Lucrez ca voluntar în domeniul social de 10 ani. Am participat la diferite proiecte pentru vârstnici, romi, copii supradotaţi. Îmi place să îmi ajut semenii şi nu îmi pot imagina viaţa fără să fiu înconjurat de oameni. Sunt pasionat de politică şi mă implic în diferite proiecte pentru că am realizat că nu e suficient să fii bun, trebuie să fi şi activ. Merg cu toate pasiunile mele în paralel. Voluntariatul mă ajută să rămân cu picioarele pe pământ şi în politică“.

Ce-i place: „Îmi plac oamenii şi consider că viaţa nu are sens fără semeni. Îmi place liniştea şi normalitatea, îmi plac animalele. Sunt un bun ascultător şi îmi place să ascult poveştile celor de lângă mine“.

Ce nu-i place: „Nu îmi place tehnologizare vânătorii, faptul că tot mai mulţi tineri tind spre perfecţionarea tehnică a armelor. Eu prefer armele clasice şi consider că aşa vânătoarea are farmec şi îţi dezvoltă abilităţile de vânător“.