Povestea tristă a trei copii români „repatriați“ în URSS în 1949. Au fost predați rușilor prin proces-verbal FOTO
0La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în România se aflau mii de refugiați români din Basarabia și Bucovina, care trebuiau să se „repatrieze" în URSS. Povestea tristă a unei familii este ilustrată în documente de arhivă.
Învingătoare în război, Rusia și-a impus condițiile pentru refugiații din cele două provincii istorice ale României. Aceștia trebuiau să se întoarcă în URSS. Mulți au fost deportați în Siberia.
Cei mai mulți au simțit pericolul și au încercat să evite această situație. Aceasta este si povestea familiei Nedelciu din Reni, județul Ismail, care a luat o decizie controversată: părinții au dispărut, lăsând cei trei copii minori în grija unor cunoscuți.
Din nefericire, nimic nu a putut opri trimiterea celor mici în URSS. Povestea lor este relatată în documente de la Arhivele Alba, din fondul Primăria Ocna Mureș. Un proces-verbal încheiat în 9 iunie 1945 atestă situația celor trei copii rămași în grija unei alte persoane.
Cei trei frați, Mihai de 9 ani, Vasile de 7 ani și Nicolae de 4 ani, urmau să fie duși la Alba Iulia, de unde erau trimiși în URSS. Părinții celor trei, Nicolae Nedelciu și soția Marina, au plecat din comuna Ocna Mureș în ianuarie 1945 și nu mai erau de găsit. Primăria a ajutat familia la care rămăseseră copiii cu suma de 30.000 de lei.
„Cei trei copii au fost lăsați la mine și soția mea, de către părinții lor care spuneau că merg la Alba Iulia să-și deschidă o prăvălie, apoi se vor întoarce să-și ducă lucrurile și copiii. Mi-au lăsat atunci 30.000 de lei, cca. 60 kg grâu și 2 kg ulei de mâncare. La 17 Mai, comisia de control în frunte cu dl. colonel sovietic, asistat de dl. subprefect al județului și de dl. chestor al Poliției Alba mi-a cerut să vadă copiii și mi i-a lăsat în grijă, comunicându-mi că peste câteva zile vor trimite mașina să ridice copiii împreună cu lucrurile”, a relatat Albert Finna, cel care avea grijă de minori, potrivit documentului citat.
În 9 iunie 1945, Primăria Ocna Mureș, „în baza dispozițiunii comandamentului sovietic Alba Iulia și a d-lui dr. Traian Breazu, avocat al județului”, scotea la licitație bunurile mobile ale familiei Nedelciu. Era vorba despre un pat din brad vopsit, o masă de fag, șase scaune de fag, șase tablouri cu rame, trei bucăți galerii de aramă și un cuier de lemn. Prețul total cerut era de circa 100.000 de lei.
Tot în 9 iunie 1945, Prefectura Județului Alba, prin Biroul Aplicării Armistițiului, transmitea Primăriei Ocna Mureș o adresă prin care se anunța că „transportul sovietic cu cetățeni va pleca peste câteva zile din Alba Iulia”.
„În acest scop veți lua măsuri urgente ca cei trei copii abandonați, cetățeni sovietici să fie trimiși la Alba Iulia la Împuternicitul Comisiei Aliate de Control Sovietic pentru repatrierea cetățenilor sovietici în URSS. Veți delega și o soră de caritate care îi va însoți până la Iași sau un agent sanitar bun”, se susținea în adresă.
Predarea efectivă a copiilor are loc pe 15 iunie 1945, când este încheiat un alt proces verbal, între primarul Marian Dreghiciu și Lt. Col. I Marin, împuternicitul „Comisiunii Aliate de Control pentru repatrierea cetățenilor URSS”.
„Constatăm prin prezentul proces verbal că am găsit trei copii părăsiți minori la cetățeanul Finna Albert și soția, în bună stare sănătoși și am dispus să se ridice toți trei băieții împreună cu hainele de pat și îmbrăcămintea lor și să fie transferați la Alba Iulia, unde comisia de Repatriere urmează să dispună asupra lor. Am dispus să se facă o fotografie despre ei care împreună cu actele referitoare la lichidarea cheltuielilor de întreținere a copiilor se vor trimite Prefecturei Județene care va dispune asupra acestor copii”, se precizează în procesul verbal.
Din păcate, nu se mai știe nimic despre soarta celor trei copii, dacă au fost repatriați la Rieni și dați în grija unor rude sau pur și simplu au fost deportați în Siberia.
Se încarcă comentariile...
