Medici oncologi arestați în 2013 și judecați pentru grup infracțional și înșelăciune, achitați definitiv în justiție

0
Publicat:

Curtea de Apel Alba Iulia a pronunțat sentința definitivă într-un dosar de „criminalitate organizată” ce datează din 2013. Toți cei 12 inculpați trimiși în judecată în 2017 au fost achitați.

Medicii au fost acuzați că au eliberat rețete fictive FOTO Pixabay
Medicii au fost acuzați că au eliberat rețete fictive FOTO Pixabay

Este vorba despre o grupare de afaceriști și medici oncologi din județul Hunedoara, care ar fi prejudiciat bugetul CAS prin emiterea și încasarea unor rețete fictive. Persoanele au fost trimise în judecată de către DIICOT Alba Iulia pentru constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, înșelăciune, dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată și alte fapte.

Hotărârea instanței din Alba Iulia a fost pronunțată în 31 mai 2023. În aprilie 2013, în urma unor descinderi ale ofiţerilor de combatere a criminalităţii organizate aflaţi sub comanda lui Traian Berbeceanu, peste 30 de persoane din Hunedoara au fost duse la audieri, iar ulterior 12 dintre acestea, printre care medicii oncologi Nadia Ţârvuloiu, Alina Popa şi Elisabeta Mezo, dar şi administratori ai unor farmacii din judeţul Hunedoara, au fost puse sub învinuire pentru infracţiuni economice grave, reținute și apoi arestate preventiv. Cei mai mulți au fost menținuți în arest preventiv din aprilie până în iulie 2013.

„În cursul anului 2010, doi dintre inculpaţi au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi evaziune fiscală. Au început să folosească firme pe care le deţineau şi în care aveau calitatea de asociaţi şi / sau administratori ori în care aveau aceste calităţi persoane apropiate sau chiar aparţinători, şi care deţineau farmacii, pentru a înregistra aprovizionări fictive cu medicamente, în special oncologice sau adjuvante (substanţe cu valori mari şi care sunt decontate din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în totalitate).

Ulterior, medici de specialitate, cooptaţi în grupul infracţional organizat, prescriau astfel de medicamente pentru bolnavii de cancer aflaţi în tratament. Aceste medicamente nu erau în realitate administrate pacienților şi nici nu existau faptic în farmaciile la care ajungeau reţetele prescrise de medici. Ulterior, aceste reţete erau depuse spre decontare la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a judeţului Hunedoara, încasându-se astfel contravaloarea acestora de către reprezentanţii farmaciilor”, se arăta în rechizitoriul DIICOT.

Cercetările s-au finalizat cu un dosar de 40 de volume, trimis spre soluţionare la Tribunalul Sibiu. „Rulajul sumelor de bani realizat prin intermediul firmelor controlate de către membrii grupării depăşeşte suma de 11.000.000 de lei”, mai arătau anchetatorii. În final, CJAS Hunedoara s-a constituit parte civilă cu 1,34 milioane de lei, sumă care a rămas nerecuperată având în vedere achitarea persoanelor judecate.

„Serioase carențe” identificate de judecători

Achitarea a zece inculpați a survenit încă de la instanța de fond, în noiembrie 2020, doar administratorii de societăţi comerciale, Tatiana Făgădar şi Mihai Drăgoescu, fiind condamnați la câte doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru evaziune fiscală. În apel, și cei doi administratori au fost achitați.

„Acuzațiile aduse prin actul de sesizare (autorilor și complicilor), cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. 2 Cod penal, prezintă serioase carențe în ceea ce privește datele privitoare la fapta reținută, în sensul prevederilor art. 328 alin. 1 Cod procedură penală. Din descrierea acestor fapte nu rezultă în a căror evidențe contabile nu au existat medicamentele decontate; în evidențele farmaciilor (controlate de către presupușii autori ai înșelăciunii), sau în evidențele societăților furnizoare de medicamente (controlate de o parte dintre presupușii complici).

De asemenea, deși strict formal, acuzația formulată cu privire la această infracțiune se referă la inexistența medicamentelor prescrise în evidențele contabile, la o analiză de ansamblu a acesteia, se pare că procurorii ar fi avut în vedere inexistența medicamentelor în materialitatea lor, aspect care ar sta de fapt la baza presupusului prejudiciului produs CJAS Hunedoara, din cauza decontării de către partea civilă a unor medicamente care nu au existat în realitate și prin urmare nu aveau cum să fie administrate pacienților”, astfel au justificat magistrații de la Curtea de Apel achitarea cu privire la fapta de înșelăciune.

Judecătorii au mai apreciat că „faptele reținute în sarcina inculpaților nu pot fi circumscrise elementului material al infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în sensul prevederilor art. 367 alin. 1 Cod penal, în condițiile în care nu există faptele care ar constitui infracțiunile scop și mijloc ce intră în conținutul acesteia”.

Cu alte cuvinte, pentru că nu s-a constatat existența faptelor de înșelăciune, fals intelectual sau fals material în înscrisuri oficiale, nu există nici infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat.

Alba Iulia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite