FOTO Obiceiuri unice de Paşti în satele din Alba: Păştenii, Statu' la vase, Prăgşorul
0
Sărbătoarea Învierii Domnului este marcată în mai multe localităţi din Alba şi prin obiceiuri unice, păstrate de sute de ani. Oamenii sărbătoresc şi în acest mod Paştile, unul dintre cele mai mari evenimente din istoria creştinătăţii.
“Păştenii– cunoaşterea şi păstrarea moştenirii culturale din mediul rural” scenariul ritual de înnoire anuală a lumii deschise de duminica floriilor, închis de duminica tomii şi intersectat de noaptea învierii mântuitorului iisus, este ilustrat în localitatea Vinerea din oraşul Cugir, de obiceiul tradiţional Păştenii.
Acesta este un obicei unic de întâmpinare a Învierii Domnului, în care, cei care împlinesc în anul respectiv vârsta de 60 de ani, devin „Păşteni”. Ei se vor ocupa de pregătirea şi împărţirea „Paştilor” pentru întreaga comunitate. În joia din săptămâna patimilor, în care „Paştile” se aduc la biserică pentru sfinţire, toţi „Păştenii” sunt îmbrăcaţi în tradiţionalele costume populare şi participă la o procesiune inconfundabila, care porneşte de la gazdă spre lăcaşul de cult.
Proiectul cultural “Păştenii – cunoaşterea şi păstrarea moştenirii culturale din mediul rural” are ca obiectiv facilitarea organizării şi desfăşurări evenimentelor şi promovarea obiceiului în vederea păstrării şi perpetuării patrimoniului cultural si este finanţat de administratia fondului cultural naţional si asociaţia culturală Câmpul Pâinii, în parteneriat cu Primăria oraşului Cugir.
Programul de desfăşurare a obiceiului:
Joia paştilor (02.05.2013), ora 8 - procesiune "Băgarea Paştilor în biserică", localitatea Vinerea – manifestare tradiţională inedită şi originară;
Vinerea paştilor (03.05.2013), ora 18 - împodobirea Sfântului Mormânt, slujba de prohod a Domnului Iisus Hristos, ocolirea bisericii, localitatea Vinerea.
Duminica paştilor (05.05.2013), ora 3 - slujba de înviere a Domnului Iisus Histos, împărţitul Paştilor, localitatea Vinerea.
Duminica Tomii (12.05.2013) - petrecerea Păştenilor.
Tradiţii presăcane la Meteş
Luni, 6 mai 2013, a doua zi de Paşte, la Presaca Ampoiului va avea loc o nouă ediţie a “Sărbătorii Tradiţiilor Presăcane”. Sărbătoarea a reînviat în anul 2006 şi a fost cuprinsă în Calendarul manifestărilor artistice propuse de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Alba.
Sărbătoarea adună în fiecare an, în comuna Meteş, sute de presăcani şi oameni din tot judeţul. În cadrul manifestărilor nu vor lipsi obiceiurile străvechi la care localnicii ţin foarte mult precum ”Pomeana Copiilor” sau “Jucatul lopţii în bâtă”.
“Statu la vase” la Şugag
În a două zi de Paşte, la Şugag, zeci de tineri căsătoriţi în anul dinaintea Paştelui se adună în
curtea Bisericii Ortodoxe pentru a sărbători vechiul obicei Statu' la vase în Lunea Paştilor. Este un obicei al familiei ce se mai practică azi doar în comuna Şugag din judeţul Alba. După o întrerupere de 18 ani, un grup de specialişti de la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi comunitatea locală din Şugag, sprijinită de biserica ortodoxă, au reiniţiat această tradiţie în 2008. Tinerii căsătoriţi în anul pascal ce tocmai s-a încheiat, se adună în Lunea Paştilor în curtea bisericii şi încing un veritabil ospăţ în cinstea vieţii de familie.
Tinerele cupluri vin la biserică îmbrăcate în costumul alb-negru şugăjan, la care, bărbaţii ataşează un fluier la brâu. După slujba religioasă, mirii se adună în curtea bisericii pentru a primi binecuvântarea preoţilor, printr-o slujbă specială. În curte, fiecare tânără familie are o masă pe care soţia o împodobeşte cât mai frumos şi o garniseşte cu o mulţime de bucate alese, specifice Paştilor, pentru a-şi „omeni” rudele, prietenii şi pe toţi cei care vor să le fie alături.
Oaspeţii le fac daruri tinerilor însurăţei, obiecte folositoare în gospodărie, cel mai frecvent vase. Alaiul musafirilor începe cu naşul care oferă un ciubăr în schimbul unui colac făcut de fină şi denumit „pupăză”. Restul musafirilor dăruiesc alte obiecte casnice, în număr de câte două, ceea ce semnifică noua uniune formată de tinerii trecuţi la viaţa de familie.
“Prăgşorul” de la Bistra
În comuna Bistra din Munţii Apuseni se păstrează, nemodificat, de mai bine de 250 de ani un obicei de Paşte cu care comunitatea se mândreşte datorită unicităţii lui. Prăgşorul seara, în Vinerea Mare la ora 20.00, după slujba de Prohod şi se va încheia în Duminica Tomii. Este o combinaţie complexă de sărbătoare religioasă şi laică.
Pentru desfăşurarea obiceiului se formează o echipă de feciori (minim şase, maxim 12) necăsătoriţi din sat numiţi „Crai“, care pun în curtea bisericii toaca şi ţevile special pregătite pentru „puşcături“. Acestea vor rămâne aici până în dimineaţa celei de a doua zile de Paşti. Toaca este păzită în această perioadă de către crai, cu schimbul, ca să nu fie furată. În caz că se va fura, va trebui răscumparată, altfel cinstea organizării Prăgşorului revine grupului de feciori care au furat-o, dar pe cheltuiala Crailor.
Pe tot parcursul nopţii de vineri spre sâmbătă, „Mormântul Domnului“, realizat în incinta bisericii, este păzit de Crai, îmbrăcaţi în ţinută militară şi înarmaţi cu suliţe. A doua zi de Paşti, după slujba de la biserică, Craii îmbracă portul popular şi, însoţiţi de un taraf, merg prin sat, din casă în casă, strigând: „Hop, hop, hop, vivat!“ (Hai, hai, hai, să trăiţi!). Craii invită fetele să participe la balul organizat de ei, care începe în seara aceleiaşi zile. Fetele care sunt vizitate şi invitate la bal oferă bani şi ouă roşii vizitatorilor. Cea mai darnică este desemnată „Prima Crăiasă“ a Prăgşorului.
Se încarcă comentariile...
