Junii Braşovului, încondeiatul ouălelor la Bran şi tocana de miel de Săcele sunt tradiţii vechi de secole
0Nina Ghinea încondeiază ouă de când era copil. A deprins această artă de la mama şi bunica ei. Talentul ei este recunoscut şi în străinătate, iar braşoveanca a avut chiar şi o expoziţie la Muzeul Satului din Berlin.
Modelele pe care le realizează sunt diverse, dar cele mai mult sunt inspirate din viaţa de la ţară. „Îmi plac mult animalele şi oamenii de la ţară şi trăind în jurul lor m-am gândit că ar fi bine să le expun şi pe ouă. Ideea a pornit de la carul cu boi, pentru că tatăl meu era muncitor forestier şi lucra la pădure şi aşa am văzut că acesta este un ou foarte apreciat şi l-am făcut în sute de exemplare”, ne-a spus Nina Ghinea.
În tehnica veche, se alege oul, se goleşte de conţinut se spală, se degresează, se usucă şi apoi se începe lucrul. „Se alege modelul, în funcţie de mărimea oului şi se trasează modelul cu ceară, care devine neagră prin ardere. După ce l-am făcut pe fond alb, îl pun în vopsea galbenă, după ce s-a vopsit în galben, completez modelul cu ceară şi pe galben, apoi îl pun în roşu, completez modelul şi cu roşu, apoi în negru, pentru fond. La un moment dat el e negru tot şi la urmă se dă ceara jos, se încălzeşte ceara la flacără şi se dă jos. În tehnica nouă, la fel, se alege oul şi modelul, după care încep să desenez cu ceară neagră şi apoi colorez ceara de albine cu culori tot din ceară”, explică Nina Ghinea.
Tocana de miel de la Săcele
Din moşi strămoşi, ciobanii din zonă au păstrat o tradiţie: tocana de miel găsită la ceaun. Gustul este cu totul altul decât al mielului gătit acasă la cuptor. Există şi câteva secrete. Mielul folosit trebuie să aibă peste 10 kilograme, ca sa nu cadă greu la stomac. Carnea de fierbe la foc de lemne cam patru ore. Se pune sare, piper, boia şi legume. La final se adaugă ceapă verde, usturoi verde şi pătrungel. Se serveşte obligatoriu cu mamaligă făcută tot la foc. „Am pus carnea la fiert, iar pe la jumătate adăugăm tot felul de legume şi apoi, mirodenii, ca să îi dea un gust bun să te lingi pe buze”, ne-a explicat ciobanul Marcel Gonţea de 52 de ani, din Săcele.
Tradiţii de secole în Şcheii Braşovului
Junii Braşovului, organizaţi în cele şapte cete, sunt o tradiţie unică în lume. Coborârea Junilor în Cetate se făcea până acum câteva decenii de Paşte, dar sârbătoarea a fost mutată în Duminica Tomii, prima duminică de după Paşte.
Unii simbolizează cetele de „flăcăi“ care erau luaţi din sânul familiei şi duşi pentru o perioadă la Pietrele lui Solomon, unde erau supuşi unui antrenament dur care să-i pregătească pentru apărarea cetăţii Braşovului. În fiecare an junii, însoţiţi de fanfară, şi călare pe cai îi salută pe braşoveni. În Piaţa Unirii înconjoară de trei ori statuia Eroului Necunoscut, iar apoi cele şapte grupuri de juni se încolonează într-o ordine devenită lege şi trec prin tot centrul Braşovului. Cu toţii îi salută pe oamenii veniţi să-i vadă cu tradiţionalul „Hriston a Înviat“. După paradă junii şi braşovenii se aducă la o petrecere câmpenească la Pietrele lui Solomon.
Ordinea defilării este mereu aceeaşi
Ordinea defilării cetelor de juni este deja tradiţie: mai întâi Junii Tineri, urmaţi de Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori. Coloana este deschisă de fanfară. Fiecare grup are în frunte vătaful, urmat de stegar, încadrat de cei doi armaşi. Vătaful poartă lenta roşie pe piept, iar armaşii, mare şi mic, albastră şi galbenă, formând astfel tricolorul, ca pe vremea când acesta era interzis. Cele şapte cete de juni există încă de la 1700. Cea mai veche este ceata Junilor Tineri, iar ultima înfiinţată, este cea a Junilor Dorobanţi, grup format din bărbaţi căsătoriţi.
Junii tineri numără astăzi circa 30 de membri. Steagul acestora are pe o faţă imaginea Liceului Şaguna, iar pe cealaltă un june călare. Ei poartă pălării cu tricolor. Junii bătrâni (1834) provin din grupul junilor tineri, care s-au căsătorit între timp. În fiecare an, de Rusalii, ei organizează pentru tineri „Jocul strămoşesc din Varişte“. Junii curcani (1879) au pe drapel chipul lui Mihai Viteazul şi junele călăreţ. Ei poartă căciulă neagră cu „ţoc“ şi pene de curcan. Junii Dorobanţi (1924) sunt un grup desprins din cel al curcanilor. Ei poartă o căciulă brumărie. Junii Roşiori (1908) numără aproximativ 80 de membri. Au acelaşi steag ca Junii Curcani, dar poartă chipiu cu pompon roşu. Junii Albiori (1869) poartă căciuli albe, iar Junii Braşovecheni (1922) poartă căciuli negre cu ţugui.
Se încarcă comentariile...
