FOTO Micul Canion al României - hăurile de la Râpa Roşie: turnuri şi piramide unice în ţară, formate din roci roşii vechi de 60 de milioane de ani
0O rezervaţie naturală unică în ţară, denumită popular şi ”micul canion al României” se află la doi paşi de oraşul Sebeş, în judeţul Alba. Râpa Roşie este o rezervaţie naturală, geologică, formată în argilă roşie, veche de 60 de milioane de ani. În arealul acesteia au fost descoperite fosle ale unor dinozauri.
Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă de 10 hectare iar pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80-100 de metri. Denumită popular şi ”micul canion al României”, Râpa Roşie se află la aproximativ trei kilometri de oraşul Sebeş, din judeţul Alba. Posibilităţile de vizualizare a rezervaţiei au crescut semnificativ după deschiderea autostrăzii Orăştie – Sibiu, care trece la o distanţă de aproximativ 2 kilometri de canion.
Rezervaţia geologică şi-a mai câştigat în timp tot felul de porecle: „deal straniu”, „orga de pământ”, „piramide coafate”, ”pământurile rele”. Dealul-monument al naturii pare unul ciudat, mai ales când plouă. Printre cutele adânci care brăzdează dealul se pornesc la vale pârâiaşe sângerii, care în goana lor nebună iscă zgomote aflate la graniţa straniului. Rezervaţia apare ca o alternanţă a argilelor roşii cu gresii cenuşii. Pe înţelesul tuturor, aici vorbim despre o mare surpare, o prăbuşire de soluri în continuă schimbare. Cea mai înaltă culme a Râpei Roşii trece de 500 de metri şi oferă o panoramă spectaculoasă. Accesul spre rezervaţie se face din oraşul Sebeş, pe drumul judeţean DJ106 spre comuna Daia Română.
Este singura rezervaţie de acest gen din România, formaţiunile sale putând fi comparate cu cele întâlnite în Marele Canion al fluviului Colorado din SUA. Un perete imens, aproape vertical, cu aspectul unei orgi uriaşe, lasă impresia unui monument ancestral ruinat. Ciudatele coloane şi piramide etajate, separate de ravene, formează un microrelief pe care geografii îl numesc „badlands" (pământuri rele). Termenul, de origine engleză, a fost folosit pentru prima dată în Dakota de Sud (Statele Unite), unde acest relief este bine dezvoltat.
Legenda de la Gaura Hoţilor
Un lucru important de menţionat este faptul că aici se află una dintre cele mai mari peşteri din lume dezvoltate în pământ, care are 25 m dezvoltare şi 4,5 m denivelare. Bătrânii spun că această peşteră-tunel, denumită „Gaura Hoţilor”, era adăpost pentru bandiţii de altădată. De altfel, printre localnicii dimprejur s-a împământenit şi un fel de legendă:
„Acum mulţi ani, trăia un anume Lică «a lu' Brânză», al cărui unic talent era de a se strecura în spaţii înguste,
exact ca o pisică. Lică era tocmit ca om cu animalele şi le purta pe la Râpa Roşie, pe care ajunsese să o cunoască bine. Într-o dimineaţă, însă, o bancă din Sebeş a fost spartă. Hoţul, spunea Poliţia, ar fi pătruns printr-o ferestruică prin care doar un sugar ar fi putut trece. Bineînţeles, autorităţile l-au condamnat la închisoare pe Lică-Pisică, deşi niciun ban nu a fost găsit în timpul anchetei. În tot acest timp, drăguţa lui Lică era văzută urcând mereu la Râpa Roşie. Astfel, lumea spunea că la Gaura Hoţilor şi-ar fi ascuns Lică banii. S-a făcut şi acolo o anchetă, dar tot nimic. După eliberare, Lică şi-a luat drăguţa şi au plecat în America, de unde, la scurt timp, au început să trimită familiei sume mari de bani. Cum a reuşit Lică-Pisică să câştige atât de mult, într-un timp atât de scurt, nu se ştie. Dar umblă vorba că aceştia ar fi fost banii furaţi de Lică şi pitiţi în Gaura Hoţilor”.
Coloane săpate timp ce milioane de ani
Apele de şiroire au săpat în rezervaţie, în jur de 60 de milioane de ani, cute adânci, dând naştere unor superbe coloane numite ”piramide coafate”. La baza versantului, torenţii au clădit conuri de dejecţie, care îşi modifică aspectul şi dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari şi a lipsei vegetaţiei, apa de şiroire, prăbuşirile şi alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi şi piramide de pământ, care împreună cu culoarea rosie şi violacee îi dau un aspect impresionant.
Deasupra coloanelor, dealul se continuă cu pajişti inverzite şi presărate cu pomi, într-o mare de verde, pată de culoare roşiatica părând aproape ireal de reală. Interesantă este o plimbare pe cursurile fără apă ale torenţilor care se ramifică pe sub versanţi: te poţi strecura ca un urs sau ca o felină pe sub trunchiuri căzute, printre liane sau mergând agale pe substratul orizontalizat al sedimentelor depuse în aceste albii de ape temporare. Pentru a ajunge în zona centrală, unde se pot observa cel mai bine detaliile geomorfologice, trebuie urmată poteca ce trece peste o asemenea vale de torent.
În zona rezervaţiei au fost descoperite fosile ale unor dinozauri. “Balaur bondoc” este denumirea ştiinţifică a unei specii de dinozaur carnivor, descrisă pe baza unei fosile descoperite în 2009 la marginea râului Strei, la 1 kilometru de Râpa Roşie. Descoperirea a fost realizată de geologul şi paleontologul Mátyás Vremir din Cluj-Napoca.
FOTO VIDEO Ierni de poveste la Gârda de Sus. Peisaje de vis în ”centrul turistic” al Apusenilor
Se încarcă comentariile...
