„Burtălău“ - cum arăta, de fapt, părintele Armatei Române moderne: „Atât era de înalt, încât nu se putea bagă de seamă cât de gros era“
0
Henri Mathias Berthelot, „Tata Bertelău” sau „Burtălău”, cum era numit cu prietenie de către soldaţii români care nu îi puteau pronunţa numele, a fost şeful Misiunii Militare Franceze în România şi consilier militar al regelui Ferdinand.
Datorită conducerii Misiunii Militare Franceze, cea care în iarna anilor 1916/1917 a insuflat încredere şi a contribuit la refacerea armatei române, generalul Henri Berthelot a rămas în istoria României ca un mare prieten al poporului român.
Născut la 7 decembrie 1861 în departamentul Loire, a urmat celebra şcoală militară de la Saint-Cyr, precum şi Şcoala Superioară de Război din Paris, după care a avansat rapid în ierarhia armatei franceze.
La începutul Primului Război Mondial era deja membru în Statul Major al celebrului general Joffre, pentru ca mai apoi să aducă o contribuţie importantă la marile bătălii de la Champagne (1915) şi Verdun (1916).
"Tata Bertelău” sau ”Burtălău”, cum era numit cu prietenie de către soldaţii români, era, ca să folosim o descriere a unui contemporan de-al său „… o namilă de om, atât de înalt încât nu se băga de seamă cât de gros era şi atât de gros încât înălţimea sa părea mai mică decât era în realitate. […] Era înzestrat cu o memorie fenomenală şi cu o judecată rece. Muncitor, era de o meticulozitate deosebită şi cerea preciziune în toate”.
În semn de recunoştinţă pentru rolul pe care Henri Berthelot l-a avut în reorganizarea armatei române după
dezastruoasa campanie din anul 1916, multe oraşe din România au străzi care-i poartă numele. De asemenea, a fost decorat cu cele mai înalte distincţii ale statului român, a fost declarat cetăţean de onoare al României şi a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
În perioada ianuarie - iunie 1917, Henri Berthelot a colaborat la refacerea şi reorganizarea armatei române, pe teritoriul rămas liber al Moldovei. Personalul misiunii a fost detaşat pe lângă comandamentele române, până la nivel de comandament de divizie, inclusiv. Două secţiuni cu roluri distincte au fost Misiunea Aeronautică şi Misiunea Serviciului Sanitar.
Avioane de luptă, mitraliere, puşti şi grenade aduse în România din Franţa
Sub conducerea generalului Henri Mathias Berthelot, divizii întregi au fost rapid aduse înapoi la ordinea de luptă. În timpul lunilor de iarnă şi de primăvară, un inventar enorm de arme a ajuns în România prin intermediul liniilor de cale ferată din Rusia.
Armata română a primit 199 de avioane de luptă şi de recunoaştere, 2.700 de mitraliere, 1,37 milioane de grenade, 220.000 de puşti, 100 de milioane de cartuşe, 2 milioane obuze de artilerie, precum şi alte materiale de război de strictă necesitate.
Condiţiile militare de la fronturile de sud şi nord erau foarte îngrijorătoare, iar cele din interiorul Moldovei erau grele şi cu mari lipsuri peste care s-a suprapus o epidemie de ciumă. Cu toate acestea, la jumătatea lunii martie armata română a avut un număr de 492.403 de cadre militare.
Popularitatea generalului a cunoscut o creştere considerabilă, motivând astfel foarte mulţi ostaşi să se înroleze ca voluntari în armată, printre ei numărându-se foarte mulţi ardeleni şi bucovineni, care au sosit la Iaşi în data de 7 iunie 1917 şi pe care generalul Berthelot i-a primit cu bucurie. A doua zi a avut loc, în Piaţa Unirii, din Iaşi, ceremonia de depunere a jurământului de credinţă faţă de rege.
Deşi numărul efectivelor nu era foarte mare, acestea au fost grupate în Armata a 2-a, aflată sub comanda generalului Alexandru Averescu, reunind 6 divizii, şi în Armata 1-a, aflată în plin proces de reogranizare şi care urma să cuprindă 9 divizii. Astfel, ofensiva românească de la Mărăşti (la 11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, şi cea a generalilor Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu, de la Mărăşeşti (1-24 iulie) a dejucat planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei şi de cucerire a portului Odessa.
Generalul Berthelot şi Generalul Averescu
După semnarea tratatului preliminar de pace de la Buftea cu Puterile Centrale, personalul Misiunii Militare franceze a fost nevoit să părăsească România. Generalul Berthelot a revenit în fruntea unei noi misiuni militare, care a activat în perioada 1 octombrie 1918 şi 4 mai 1919.
Cu ocazia Unirii de la 1 Decembrie 1918, generalul frances a rostit un discurs sugestiv: „Sângele eroilor căzuţi în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânţa de noi virtuţi, în aşa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinţii lor şi gata să-ţi apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generaţii”.
De asemenea, manifestându-şi ataşamentul faţă de România, în momentul defilării unui detaşament român la parada militară de la Paris, din 11 noiembrie 1919, Henri Berthelot s-a adresat generalului Ferdinand Foch cu următoarele cuvinte «Foch, saluez! C'est la famille.» (Salutaţi-i, generale Foch! Sunt familia).
Generalul Berthelot şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia cu ocazia încoronării regilor României Mari
Deşi în Alba Iulia nu există vreo stradă sau vreun bulevard cărora să le fi fost date numele său, generalul francez a fost de două ori în oraşul de pe malul Mureşului. ”În decembrie 1918, la puţin timp după Marea Unire, Henri Berthelot a plecat într-o călătorie în Banat şi Transilvania, cu scopul de a evalua situaţia existentă în cele două provincii la acea vreme, informaţiile culese urmând mai apoi să fie trimise la Paris.
Astfel, la 1 ianuarie 1919, la exact o lună de la înfăptuirea unirii Transilvaniei cu România, el a ajuns pentru prima dată în Alba Iulia. Cu această ocazie el şi-a exprimat bucuria «de a călca şi a vorbi în acest oraş istoric», precum şi de «a privi acelaşi soare pe care l-a văzut Mihai Viteazul». Faţă de aceste afirmaţii, albaiulienii nu s-au lăsat deloc mai prejos şi i-au organizat o primire sărbătorească oaspetelui francez, fiind întâmpinat atât de oficialităţile oraşului, cât şi de protopopul Iustinian Teculescu, viitorul episcop al armatei”, afirmă istoricul Alexandru Ştirban de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.
Generalul francez, primit fastuos în Gara din Alba Iulia
A doua vizită a generalului francez a avut loc în 15 octombrie 1922, cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria. ”Mareşalul Ferdinand Foch şi generalul Maxime Weygand făceau parte din misiunea franceză trimisă la acest eveniment atât de important, la care s-a alăturat generalul Henri Berthelot, acesta din urmă având statutul de invitat special.
Fotografia, realizată chiar în ziua de 15 octombrie, la puţin timp după actul încoronării, arată din plin cordialitatea care exista între regele român şi generalul francez, precum şi lunga lor colaborare din anii războiului, atunci când armata română şi Misiunea Militară Franceză au trebuit să depăşească vicisitudinile anului 1917”, susţine Alexandru Ştirban.
Testamentul generalului francez
Generalul a decedat în 28 ianuarie 1931. Prin testamentul său a lăsat Academiei Române domeniul din comuna Fărcădinu de Jos (în prezent redenumită General Berthelot, judeţul Hunedoara), sumele de la banca „Marmorosch-Blank” sau în sucursalele ei din România, pentru a fi folosite la întreţinerea unor tineri în scopul completării studiilor într-o şcoală franceză, civilă sau militară.
În România, drapelele au fost coborâte în bernă şi, în prezenţa Regelui şi a cavalerilor Ordinului militar „Mihai Viteazul”, s-a ţinut o slujbă de pomenire. Ministrul Instrucţiei Publice a hotărât ca în toate şcolile din ţară să se ţină o oră de curs consacrată memoriei generalului. Ziarul Viitorul a publicat următorul text: ”L-am iubit mult. L-am venerat. Era al Franţei dar era şi al nostru. Icoana sa va rămâne neuitată în cronica românismului în timp ce memoria sa va trece peste generaţii ca o moştenire glorioasă a naţiunii.”
Citiţi şi:
Top 10 minciuni din filmele istorice româneşti: falsul bătăliei de la Călugăreni, propaganda din „Mircea”, bastionul românismului - jumătate sârb
Misterele amfiteatrului roman de la Alba Iulia. Singurul document rămas, vechi de un secol, care certifică existenţa acestuia
Cârciumile interbelice, locul unde se făcea politică, afaceri şi se pierdeau averi la jocurile de noroc
FOTO Monument medieval dispărut din Cetatea Alba Iulia: biserica eremiţilor augustinieni
Misterele accidentului aviatic de lângă Moscova, care ar fi putut schimba soarta României. Au vrut sovieticii să-l omoare pe Nicolae Ceauşescu în 1957?
FOTO Farmecul pierdut al străzilor şi pieţelor din Alba Iulia în urmă cu peste 100 de ani
Se încarcă comentariile...
