Afacere uriaşă cu o firmă americană celebră, ratată de fabrica de armament din Cugir. Fost director: „Mi s-a atras atenţia că sunt singur”
0
Problemele grave cu care se confruntă în prezent industria de armament de la Cugir îşi au originea în modul în care a fost condusă în ultimii 30 de ani. Cel puţin asta afirmă inginerul Alexandru Jittu, fost director al uzinei imediat după Revoluţie.
Interesele personale, de grup sau politice au prevalat în faţa celor care trebuiau să asigure supravieţuirea uzinei de stat şi a locurilor de muncă. O spune răspicat Alexandru Jittu, fost director al Uzinei Mecanice Cugir în primii ani de după Revoluţia din Decembrie 1989.
Pe platforma industrială din Cugir lucrau atunci 17.000 de oameni. După 30 de ani, mai sunt circa 2.000 de angajaţi la cele două societăţi producătoare de armament şi muniţie aflate în subordinea Ministerului Economiei. Acum sunt în pragul falimentului şi sunt zguduite de greve.
Alexandru Jittu povesteşte cum a fost ratată o mega-afacere care putea să revitalizeze întregul oraş monoindustrial. Era vorba despre producţia de bricege şi cuţite sub marca Smith & Wesson din SUA. ”Fabrica din SUA a fost lovită de criză şi cumpărarea capacităţii de producţie a acesteia ar fi fost o portiţă pentru noi să producem sub licenţa lor. Am fost în SUA, am văzut fabrica, avea două diviziuni, una producea bricege şi alta bidoane pentru ulei de motor”, spune Alexandru Jittu, în prezent cetăţean canadian.
Acesta susţine că la Cugir, reacţia faţă de această colaborare a fost extrem de negativă. ”În România au venit câteva sute de mii de subansamble de cuţite şi bricege care trebuiau doar asamblate, împachetate şi vândute. Din câte îmi aduc aminte, preţurile variau între 15-25 dolari/bucata: briceagul, cuţitul de vânătoare, teaca şi cutia. Dacă se respecta această afacere, Uzina ar fi făcut câteva milioane de dolari”, completează fostul director.
„Mi s-a atras atenţia, pe parcurs, că sunt singur”
Problema a fost că în România a început vânzarea la negru a cuţitelor. ”România plătise 1,25 milioane de dolari pentru preluarea activităţii a două fabrici din State. Americanii au livrat materia primă finită la Cugir, care urma să fie asamblată şi vândută. Mi s-a atras atenţia, pe parcurs, că «sunt singur». Trendul era ca să se profite cât mai mult, individual. Astfel, au fost vândute la negru seturile de cuţite pe piaţa românească şi pe piaţa Iugoslaviei. Eram informat de către oamenii care le produceau că, în fiecare zi, erau sunaţi să trimită fără factură aceste cutii cu cuţite. Au dispărut, nu au fost contabilizate, pentru că au fost date fără factură”, precizează inginerul român.
Jittu spune că, în acelaşi mod, a fost ”ghidată” şi distribuţia maşinilor de spălat Automatic. ”După-amiaza era coadă la vagoanele care plecau cu maşini de spălat în ţară. Erau directorii x, y, z. Directorul x spunea: «Vagonul ăsta e al meu, pleacă la Bucureşti». Directorul y spunea: «Vagonul ăsta e al meu, pleacă la Cluj»”, completează Alexandru Jittu. El îşi mai aminteşte cum soţia lui era sunată în miez de noapte, când eu era în delegaţie, să i se atragă atenţia ”s-o lase mai moale”.
Muncitorii de la Cugir sunt în grevă de 10 zile. Foto Adevărul
Acum, în februarie 2022, la Cugir, majoritatea muncitorilor sunt plătiţi cu salariul minim pe economie şi sunt în grevă de mai bine de o săptămână. Pe parcursul zilei de luni, 21 februarie, sindicatul şi administraţi căutau încă soluţii de negociere pentru dezamorsarea conflictului. Dacă unele dintre revendicări au şanse de soluţionare, cea mai improtantă dintre acestea rămâne problema majorării cu 30% a salariilor, administraţia afirmând că nu poate face o creştere mai mare de 6,5%.
Se încarcă comentariile...
