Valea nu mai rasuna...

In Valea Jiului e liniste. Nu sunt mitinguri, nu se fac greve, nimeni nu mai haituieste jandarmi prin defileu, nimeni nu mai agita tarnacoape prin aer si Valea nu mai rasuna de strigate de tipul

In Valea Jiului e liniste. Nu sunt mitinguri, nu se fac greve, nimeni nu mai haituieste jandarmi prin defileu, nimeni nu mai agita tarnacoape prin aer si Valea nu mai rasuna de strigate de tipul "Murim, luptam, pe Cozma-l aparam!". Mineriadele, incaierarile prin norii de lacrimogene, vanatoarea de ochelaristi prin Piata Universitatii, fotbalul cu caschete de politisti, prefectii luati la palme de "Luceafarul Huilei", soldatii cu glont pe teava de la iesirea din Ramnicu Valcea, Radu Vasile rugandu-se la Cozia, Stoenesti si Costesti - breaking news pe toate posturile TV de pe mapamond, toate au disparut ca un vis urat dintr-un alt secol. Acum, in Vale e liniste pentru ca destinele unor familii intregi nu mai sunt agatate de "inima lui Stalin", lopata clasica a minerului. In zona se traieste greu, ca prin multe alte parti ale Romaniei, dar nimeni nu mai moare de foame la propriu fara o slujba in minerit. De lucru e destul, inclusiv pentru femei, in fabricile de pantofi si confectii. De fapt, slujbele cu salarii minime spre medii nici nu au cautare. Vara e mult mai rentabil sa culegi hribi pe munte, italienii platesc 100.000 de lei kilul, asa ca poti scoate lejer 3-400.000 de lei pe zi. Si minerii sunt mult mai putini. Daca, in 1996, in Vale erau 60.000 de ortaci, astazi daca au ramas 17.000. Cei tineri au plecat la munca prin Spania si Italia, iar destui s-au intors in Moldova, unde s-au apucat de agricultura. Nici subventiile pentru minerit nu mai sunt ce au fost candva. In 2003, statul va baga 80 de milioane de dolari in Vale, o parte din bani e supta de firmele-capusa, ca asa-i traditia la noi la romani, dar au disparut extravagantele. Sumele monstruoase varsate in Vale, care permiteau Ligii Sindicatelor sa tina o echipa de fotbal in divizia A, care-i permiteau lui Miron Cozma sa-si ia limuzine asortate la culoarea costumelor bodiguarzilor, au disparut si ele demult. In plus, fostul lider al Ligii Sindicatelor din Valea Jiului e in puscarie, unde executa o condamnare de 18 ani pentru mineriada din 1991. In Vale e liniste, dar la Bucuresti e oarece agitatie. Intr-o emisiune la o televiziune, Adrian Paunescu l-a avut ca invitat pe Ion Iliescu. Si senatorul PSD i-a cerut parerea presedintelui asupra condamnarii lui Cozma, ca, uite, suna telespectatorii sa spuna ca e "exagerata". Imediat, amabil, seful statului si-a dat cu parerea asupra chestiunii: "Nu era singurul responsabil pentru ceea ce a fost judecat. A fost unul din factorii activi, prezenti, dar nu singurul, si, de aceea, mi s-a parut chiar la vremea respectiva o exagerare". Cu alte cuvinte, pasnicul si impaciuitorul presedinte Iliescu admite ca Miron Cozma a facut ceva grav, daca ne gandim bine, ortacul e cel care a zgaltait cel mai puternic temeliile statului de drept dupa 1990, dar, dom'le, n-a fost singurul "factor activ". Si, daca tocmai el a avut ghinionul sa intre la zdup, in timp ce ailalti factori activi sunt pe afara, e pacat sa nu iasa si Cozma din puscarie. Acum, modalitatea in care se va pune in practica operatiunea eliberarii, printr-o cerere de gratiere aprobata, cum a sugerat presedintele, sau printr-un recurs in anulare, cum doreste avocatul lui Cozma, e o chestiune pur tehnica. Pentru Valea Jiului eliberarea lui Cozma nu mai prezinta mare importanta. Vremea liderului de sindicat care, precum un Robin Hood modern, dadea cu bata in cap la statul cel bogat ca sa ia subventii mari sa dea la minerii cei saraci, s-a dus. Dar, pentru Romania, in general, cazul Cozma are importanta lui. In aceasta perioada in care Justitia romana isi cauta drumul ei, clatinandu-se cateodata ca un betiv, Ion Iliescu trebuia sa taca precum Sfinxul. In loc de asta, pe langa zambet, presedintele Romaniei isi exprima "o parere personala asupra chestiunii". Si, dupa aceasta parere aruncata de la inaltimea celei mai inalte functii din stat, se asteapta ca acea comisie care judeca cererile de gratiere sa judece impartial si corect! Practic, aceasta "parere personala" a presedintelui Iliescu poate face ce n-au reusit 3.000 de mineri la Stoenesti. Atunci, ortacii au fost scosi de Cozma in strada tocmai dupa sentinta Curtii Supreme de Justitie din 15 februarie 1999, cea care il condamna pe liderul minerilor la 18 ani de puscarie...