Văcuţele clandestine, mai periculoase decât ilegalii mexicani

Fermierii americani de la frontiera cu Mexicul vor să-şi facă o barieră sanitară

Dezbaterea naţională din Statele Unite privind imigranţii clandestini din Mexic ascunde în realitate o altă problemă, mai puţin cunoscută: "imigrarea" necontrolată a vitelor bolnave şi teama fermierilor americani că acestea le-ar putea îmbolnăvi şeptelul.
Tot mai mulţi crescători de vite din Statele Unite, care au ferme în apropierea graniţei cu Mexicul, se plâng în ultima vreme că nu mai reuşesc să păstreze integritatea propriilor cirezi de vite, din cauză că domeniile lor sunt frecvent străbătute de clandestinii mexicani. Grilajul de separaţie între cele două ţări, care se întinde pe o lungime de peste 3.000 de kilometri, e plin de găuri prin care trec, zilnic, în State nu numai sute de bipezi care îşi caută de lucru, ci şi o grămadă de patrupede clandestine din ţara vecină. Crescătorii americani se tem că vacile mexicane, nevaccinate, le-ar putea îmbonăvi şeptelul. Un singur fermier de frontieră capturează şi returnează, anual, în Mexic, circa 200 de capete de vite.

Patrule "Minutemen"
Ferma lui Jack Ladd, din Arizona, a devenit un simbol al luptei duse de aşa-numiţii "minutemen", justiţiari civili înarmaţi care patrulează de-a lungul frontierei pentru a împiedica intrarea clandestinilor. Justiţiarii de frontieră speră că un gard de peste cinci metri, întărit cu sârmă ghimpată şi dotat cu un sistem sofisticat de detectoare şi camere de supraveghere, aşa cum au construit israelienii în Cisiordania, i-ar scăpa de probleme. Iar fondurile necesare, care s-ar putea ridica la câteva sute de milioane de dolari, ar putea fi strânse prin subscripţie. Ambiţios, Chris Simcox, şeful "minutemen", vrea ca "bariera sanitară" să acopere tot teritoriul dintre Golful Mexic şi Oceanul Pacific.

Alerta veterinarilor
Veterinarii le reamintesc celor uituci că primul gard despărţitor între Mexic şi Arizona a fost construit nu împotriva ilegalilor, ci pentru a împiedica intrarea vacilor mexicane bolnave. Pericolul, susţin ei, persistă şi astăzi, reamintind ravagiile lăsate în urmă de febra aftoasă din America Latină. Autorităţile nu împărtăşesc însă aceste temeri şi susţin că maladiile animale şi-au făcut intrarea în Statele Unite nu prin găurile gardului despărţitor de Mexic, ci pe alte căi şi din alte ţări.