Un vârf al "culturii pop" americane

După scenariile şi romanele sale s-au turnat numeroase filme şi seriale, abonat din oficiu al listelor de bestselleruri, simţindu-se în largul lui şi în lumea teatrului. Poreclit

După scenariile şi romanele sale s-au turnat numeroase filme şi seriale, abonat din oficiu al listelor de bestselleruri, simţindu-se în largul lui şi în lumea teatrului. Poreclit "omul-orchestră al culturii pop americane", Sidney Sheldon, care a murit zilele acestea la venerabila vârstă de 89 de ani, a adunat de-a lungul vieţii toate trofeele de vârf ale Hollywoodului, ale Broadway-ului, ca şi ale micului ecran, în vreme ce scrierile sale s-au vândut în tiraje ameţitoare. Primul premiu l-a primit pentru o poezie când încă nu împlinise 10 ani. La 17 ani a hotărât să-şi încerce norocul la "uzina de vise", unde şi-a vândut primul scenariu pentru 250 de dolari. A intervenit o pauză din cauza războiului, la sfârşitul căruia îl întâlnim pe Broadway, unde şi-a dobândit reputaţia de dramaturg extrem de prolific. Comedia muzicală "Redhead" (Roşcata), un mare succes al vremii, i-a adus satisfacţia unui Tony, echivalent al Oscarului în dramaturgie. Revenit la Hollywood, dă imediat lovitura cu "The Bachelor and the Bobbysoxer" (Burlacul şi adolescenta), primind (în 1947) Oscarul pentru cel mai bun scenariu. Ascensiunea televiziunii constituie pentru el o nouă provocare. Scrie şi produce cu frenezie seriale gen sitcom, între care "I Dream of Jeannie" (povestea unui astronaut care deschide un recipient de unde apare un duh feminin, o superbă frumuseţe orientală) îi va îmbogăţi palmaresul cu un Emmy - Oscarul pentru producţiile tv. Serialul lansează un tânăr de talent, Larry Hagman, care avea să câştige apoi celebritatea mondială în "Dallas". Terminând de adunat toate distincţiile posibile, se apucă de scris romane, care devin cunoscute în lumea întreagă, multe dintre ele fiind traduse, în ultimii ani, şi în română. Acţiunea unuia din aceste romane, thrillerul "Windmills of the Gods" (Morile de vânt ale zeilor), se petrece într-o ipotetică Românie postceauşistă (preşedinte: Alexandru Ionescu), unde un geniu al răului vrea să arunce în aer ambasada americană în timpul unei fastuoase recepţii. Fanatic al amănuntului, Sheldon s-a documentat pentru scrierea acestui roman discutând cu fostul şef al CIA, Richard Helms. Apărut înainte de "89, romanul (devenit miniserial tv) a indispus profund autorităţile vremii de la Bucureşti, care s-au grăbit să-l includă pe autor în categoria scriitorilor subversivi...