Ucraina - un vecin din alta lume

Viktor Ianukovici, premier in functie, prorus, sustinut de fostul presedinte Leonid Kucima si de presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost declarat invingator de Comisia electorala centrala, in

Viktor Ianukovici, premier in functie, prorus, sustinut de fostul presedinte Leonid Kucima si de presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a fost declarat invingator de Comisia electorala centrala, in ciuda faptului ca observatorii nationali si internationali au raportat grave nereguli in desfasurarea alegerilor si in centralizarea rezultatelor. Candidatul Opozitiei, Viktor Iuscenko, considerat prooccidental, a organizat mari manifestatii de protest in intreaga tara. Orase importante ale Ucrainei au anuntat ca nu-l vor recunoaste presedinte pe Ianukovici. Sunt asteptate, daca frigul nu se va inteti, manifestatii-maraton, cu participarea a zeci si sute de mii de oameni, peste tot in Ucraina. Ceea ce se intampla azi in tara vecina seamana cu situatiile din Iugoslavia si Georgia, unde Slobodan Milosevici si Eduard Sevardnadze au fost inlaturati de la putere in urma presiunii maselor, dupa ce si ei au falsificat rezultatele alegerilor. Chiar daca Uniunea Europeana si SUA s-au manifestat deschis, dezaproband situatia de la Kiev, Ucraina ar putea ramane, pe mai departe, neclintita in pozitia sa actuala. Din 1991, de cand si-a castigat independenta, Ucraina a fost in permanenta un camp de confruntare a intereselor din Vest si Est. Occidentul a facut mari eforturi si concesii politice si economice, sperand ca va putea scoate Kievul din orbita Moscovei. Initial, Vestul a fost incurajat in demersurile sale de situatia ivita dupa prabusirea Uniunii Sovietice. Ucraina a ramas o tara cu baze nucleare sovietice pe teritoriul sau. Kievul a acceptat, insa, in urma catorva miliarde de dolari despagubire, sa renunte la arma nucleara. Occidentul a considerat ca poate atrage aceasta tara, cu 48 de milioane de locuitori si un teritoriu mai mare decat al Frantei, in sfera sa de influenta. Din nefericire, a fost o premisa gresita, fiindca nu s-a luat in calcul faptul ca nu doar Occidentul a cerut Kievului sa renunte la rachete, ci si Rusia, care a si primit, de altfel, pe teritoriul sau, o parte a armamentului. Oricum, mai bine de un deceniu, Vestul a facut numeroase incercari de a se apropia de Ucraina. S-a dorit, in permanenta, evitarea exemplului Republicii Belarus. Acolo, Alexander Lukasenko, pana acum singurul dictator din Europa, se afla la putere, conducand tara in mod discretionar si cu sprijinul Moscovei, fiindca a propus si realizat Uniunea Rusia-Belarus. In perioada '96-2000, cand la Moscova era un presedinte slab si bolnav, Boris Eltin, Ucraina parea chiar ca se va lasa convinsa de modelul occidental. Esecul eforturilor Vestului a fost constatat oficial pentru prima data in 2001, cand presedintele Kucima a afirmat raspicat, dupa o vizita a preaputernicului Putin la Kiev, ca pentru Ucraina nu exista viitor in afara unei relatii cu Rusia. Apoi, situatia s-a depreciat si mai mult. Kucima a devenit o persoana nefrecventabila international, dupa ce a vandut radare lui Saddam Hussein. Occidentul a constatat foarte tarziu ca o tara ca Ucraina va alege in mod natural, indiferent de presiunile politice ale momentului, modelul rusesc, oricare ar fi acela. Spre deosebire, de exemplu, de o tara ca Romania, care va respinge intotdeauna acest model. In cazul alegerilor din Ucraina, Occidentul simplifica din nou lucrurile pana la deformarea realitatii. Viktor Iuscenko este considerat candidatul prooccidental la presedintia Ucrainei. Vreo 25 la suta din populatia tarii e formata din etnici rusi. In vremea URSS, rusa era limba oficiala, in zilele noastre ea este cel putin la fel de vorbita ca si limba ucraineana. Cultural, istoric si religios, Ucraina - un stat mult marit in urma rapturilor teritoriale ale lui Stalin, ale caror victime principale au fost Polonia si Romania - este doar o alta forma a Rusiei. Pentru multi ucraineni, alegerea unui presedinte prorus, Ianukovici, inseamna o forma de intoarcere la patria-mama. Pentru ceilalti, de fapt majoritari ce l-ar fi vrut pe "prooccidentalul" Iuscenko, acest lucru nu ar fi insemnat o intoarcere spre Occident, ci o apropiere de Estul cu fata umana, de Rusia lui Putin mai degraba decat de Belarusul lui Lukasenko. Ramanerea lui Viktor Ianukovici la putere va forta Occidentul sa adopte o strategie mai realista fata de Ucraina. Si asta nu fiindca noul presedinte este prorus sau fiindca doreste o uniune cu Rusia. Opozitia Vestului fata de Ucraina se datoreaza astazi unui principiu ce sta la baza intregului sistem occidental: votul liber exprimat si corectitudinea alegerilor. Orice atentat impotriva alegerilor libere si corecte reprezinta, de fapt, un atentat impotriva sistemului occidental, la fel de grav ca un atac terorist. Intre tarile occidentale pot fi diferente foarte mari de abordare a lucrurilor. In SUA se poate face campanie electorala la centrul de votare, in ziua votului. In Romania, in plina campanie electorala, sambata si duminica, nu se poate vorbi la televizor despre alegeri. Se pot sustine candidatii in mod deschis de catre diverse state, se pot manifesta preferinte la nivel de Internationala socialista. Un singur lucru nu se tolereaza: falsificarea alegerilor. Din aceasta cauza, Ucraina se va afla intr-o cu totul alta categorie de state decat a fost pana acum. SUA si UE au anuntat deja ca nu exclud posibilitatea sanctiunilor economice si politice pentru aceasta tara, de genul celor pe care le aplica in Belarus. Pentru Romania, situatia din tara vecina este un motiv de ingrijorare. In Ucraina vor creste instabilitatea politica si economica, ca si crima organizata, una dintre cele mai puternice din Europa. In mod natural, singura care va putea sa imprime un curs stabil situatiei din Ucraina ramane tot Rusia. Din nefericire, relatiile romano-ucrainene nu au cum sa se imbunatateasca. Dupa socul alegerilor, apartenenta celor doua state la blocuri diferite este cu atat mai evidenta. In privinta problemelor serioase dintre cele doua tari - soarta minoritatii romanesti din Bucovina de Nord si tinutul Herta, situatia pe canalul Bastroe sau cea din Insula Serpilor - dialogul nu are cum sa devina mai profitabil. Situatia se poate complica si mai mult, fiindca noua conducere a Ucrainei va incerca, urmand vechile modele, sa caute inamicul extern, vinovat, nu-i asa, de marginalizarea tarii. Iar cel mai la indemana este, la fel ca intotdeauna, vecinul de la sud. Adica Romania.