Turismul romanesc nu stie sa se vanda nici acasa

Mai e inca frunza verde in pomi, dar romanii care au cu ce sarbatori Revelionul au pornit in cautarea ofertelor de vacanta. Targul International de turism le-a iesit in drum, la Romexpo. Manifestarea,

Mai e inca frunza verde in pomi, dar romanii care au cu ce sarbatori Revelionul au pornit in cautarea ofertelor de vacanta. Targul International de turism le-a iesit in drum, la Romexpo. Manifestarea, recent incheiata, poate fi de interes atat pentru fericitii calatori, cat si pentru cei care petrec Anul Nou in fata televizorului. A inceput turismul romanesc sa produca sau continuam sa importam destinatii turistice din strainatate? Vor da romanii bogati de lucru angajatilor din aceasta industrie sau isi vor cheltui banii "afara"? Iata doua intrebari care ne privesc pe toti. In plus, miscarile de pe piata serviciilor turistice pot fi un indicator economic: oamenii cumpara daca au incredere in locul lor de munca si isi permit sa cheltuiasca pentru relaxare. Cand se aduna nori negri la orizontul bugetului personal, raman in casa. Din acest punct de vedere, putem admite ca "semne bune Targul are". Au fost multi vizitatori, si nu sacosari veniti sa stranga pungi de plastic si pixuri gratis. Publicul care isi permite sa foloseasca o agentie de turism a devenit tot mai educat si mai pretentios de la un an la altul. Sunt tot mai putini cei care lasa cumpararea biletului pentru ultimul moment. Ca si restul europenilor, romanii au inceput sa-si planifice vacantele din vreme. In anii '90, cei care aveau bani nu stiau cand au timp liber. In excursie se pleca pe fuga, cu telefonul celular la ureche. Erau preferate statiunile din tara, ca sa te poti intoarce cand la firma pica vreun control sau cand angajatii faceau vreun pocinog. Intre timp, a aparut o noua categorie de consumatori. Tinerii profesionisti, care lucreaza in firme de succes, isi permit concedii mai asezate. Din pacate, asezate in alte tari. Iarna se poarta Austria, cu cel mai bun raport calitate pret pentru serviciile oferite amatorilor de schi. Egiptul si Malta sunt destinatiile cele mai cerute pentru Revelion. Dupa ce, in vara, Nisipurile de Aur au dat o grea lovitura litoralului romanesc, se asteapta un atac de sezon si din partea statiunilor bulgaresti de la munte. Si, totusi, pachete de 4-5 zile, la Poiana Brasov, se vand fara probleme la preturi elvetiene. Luati-le ca pe o investitie, spunea un agent de turism. Cei care dau echivalentul a 600-700 de dolari pentru un week-end la nivelul Tampei fac o investitie de imagine: vor sa fie vazuti, sa fie recunoscuti ca avand bani, sa intre in contact cu notabilitatile care fac schi in Poiana. Odata rezolvat acest mister, sa vedem daca mai exista preturi si pentru buzunarul romanului obisnuit. Costul cazarii, in Romania, depaseste media europeana, iar restaurantele sunt doar cu 10-30 la suta mai ieftine. Transportul intern ramane si el sub costurile, din Vest, dar asta e normal: nu tu taxe de autostrada, in lipsa autostrazilor, nu tu taxe ecologice, deci nici curatenie s.a.m.d. Aceste preturi "grele" sunt si greu de justificat. Nu intamplator se cauta cameriste si valeti din Romania pentru hotelurile din Alpii italieni. De ce o fi, acolo, mai ieftina cazarea? Patronii agentiilor de turism prezente la targ dau vina pe patronii hotelurilor. Acestia n-ar sti cum sa faca turism profesionist si, ce e mai important, vor sa-si scoata rapid banii. Un hotel din Romania duce in spate si vila cu piscina si limuzinele de lux ale patronului. Ca sa-si apere profiturile, proprietarii de hoteluri saboteaza agentiile: le dau clientilor, la receptie, preturi mai mici decat agentiilor si nu negociaza tarifele, practici nemaiintalnite pe plan mondial. Ce fac, atunci, agentiile? Firmele romanesti au cam renuntat la ofertele... autohtone. Atentia tour-operatorilor e concentrata pe iesirile romanilor din tara. Pot atrage tour-operatorii romani turisti din Occident? Sunt putine sanse, dupa ce am vazut la targ. Din sutele de participanti, doar doua-trei firme romanesti au reusit sa realizeze un stand cat de cat atragator. Daca nici la un eveniment care are loc o data pe an nu esti in stare sa arati bine, cum te prezinti in viata de zi cu zi? Un singur expozant a reusit sa-si creeze o imagine vie, dinamica, angajand-o pe post de "promotor" pe Andreea Raducan. In rest, o aglomerare de ghisee la care ti se intindeau pliante. Cele mai multe facute cu calculatorul, de vreun baiat din firma, fara concept, fara profesionalism. Intinzatoarele de pliante, ici-colo, stiau sa-ti recite doua-trei vorbe despre oferta firmei. De zambet, daca au stiut vreodata, au uitat, prinse cu treaba... Nu tu evenimente, promotii, spectacol. Si daca asta e nivelul privatilor, ce ar putea sa faca statul, greoaiele structuri birocratice din minister? Numarul mare al firmelor de turism, cel mai grav aspect care s-a putut constata la targ, e imputabil autoritatilor! In Germania sunt doar trei tour-operatori: gigantici, care influenteaza preturile in toata Europa. Franta are patru sau cinci. In tara noastra functioneaza peste 1.000 de agenti autorizati. Daca reusesc sa urce 30 de oameni intr-un autocar si nu fug cu banii, abandonandu-si clientii, se cheama ca patronii de butic pot fi tour-operatori. Desigur, in Occident sunt mii de firme ce revand serviciile turistice ale celor mari. Dar cei cativa, pe care-i numeri pe degete, negociaza cu hotelierii, le impun preturile si conditiile de cazare. O concentrare a pietei pe cai naturale poate dura insa zeci de ani. Avem timp sa asteptam, sau Ministerul Turismului isi face treaba, asanand piata inainte sa-si ia vacanta, de Sarbatori?