Titi Aur: „Permisul la 17 ani, risc uriaș în România”. Ce spun un psiholog și un fost șef al Poliției Rutiere despre Directiva UE
0România discută din nou despre siguranța rutieră, dar specialiștii spun că adevărata problemă nu e lipsa legii, ci lipsa de educație.
„Ion Creangă este mai actual decât Caragiale”, declară pentru „Adevărul” Titi Aur, fost pilot de raliu și expert în conducere defensivă, când vorbește despre tragediile care se repetă zi de zi pe șoselele României. „Suntem exact ca în povestea cu copilul pe pat, drobul de sare pe sobă și cele două femei care plâng fără să ia copilul și fără să dea jos drobul. Așa și noi: ne plângem, avem tragedii zilnic, consumăm bani, dar nu face nimeni nimic. Nimeni nu mișcă un deget.”
Titi Aur nu menajează pe nimeni: de la Ministerul Transporturilor până la școli și părinți, spune că toată lumea s-a decuplat de la ideea de educație rutieră. Și tocmai de aceea consideră că noua măsură europeană, care permite tinerilor de 17 ani să conducă însoțiți de un adult cu experiență, e un risc uriaș în contextul românesc.
„În toată Europa, educația rutieră începe din grădiniță. Copiii trec printr-un sistem complet - reguli, prevenție, conștientizare. La noi, educația rutieră e zero-zero-zero”, afirmă el. „După Revoluție nu s-a mai făcut nimic. Tinerii care ajung la 17 ani n-au habar ce înseamnă pericolul pe stradă. Iar școala de șoferi te învață doar să pleci de pe loc și să bagi în viteză. Nu te învață să anticipezi, să previi, să conștientizezi riscurile.”
Mai grav, spune el, este că nici adulții care ar trebui să-i însoțească pe tineri nu sunt pregătiți. „La noi, în dreapta s-ar urca o mamă care are permis de 20 de ani, dar n-a condus niciodată serios. În alte țări, adulții trec prin programe de actualizare, cursuri de conștientizare. Aici, nimic. Și peste toate astea, circulația e o junglă. O mișcare aproape brauniană, cum zic fizicienii”.
Pentru Titi Aur, cheia e clară: legea ar fi putut fi benefică doar dacă venea la pachet cu reforme reale în educație și formare. „Așa cum e acum, nu doar că nu va scădea numărul de accidente, dar s-ar putea să crească.”
„Nu avem nevoie de directive, ci de oameni care știu ce fac”
Când vorbește despre schimbări, Titi Aur nu ocolește nici ministerul: „Ar trebui schimbați toți funcționarii publici care se ocupă de domeniul ăsta. Eu le spun din 2019: îmbunătățiți programa școlii de șoferi, faceți cum e în Elveția, Austria, Suedia. Nu m-au ascultat. Din 2022 până acum două săptămâni nici măcar n-am mai fost primit în minister. Eram persona non grata. Mi s-a spus: «Lasă-ne cu Suedia, că acolo au încălzire în asfalt».”
Râde amar. „Asta e mentalitatea. Acum, când vine directiva europeană, o vor aplica tot în ultima săptămână, pompieristic. Vor face ceva doar ca să nu-i certe Comisia Europeană.”
Când explică modelul occidental, vocea lui Titi Aur se schimbă, capătă tonul unui profesor. „În Elveția și Suedia, după ce iei permisul, ești doi ani sub monitorizare specială. Ai un permis provizoriu, ești obligat să faci cursuri de conducere defensivă, iar dacă faci o abatere, îl pierzi imediat. Ideea e simplă: în primii doi ani de condus te formezi ca șofer. Ce deprinzi atunci, aia rămâi. La noi, dacă ești ‘de profesie fiu’ și tata are bani, îți iei o mașină puternică și conduci agresiv, pentru că știi că scapi cu o suspendare de trei luni și un test de 15 întrebări.”
România, campioană la tragedii rutiere
„România nu e printre țările cu cele mai multe accidente. Este, de departe, pe primul loc”, subliniază Titi Aur. Statisticile, spune el, sunt manipulate de felul în care se raportează datele. „Ar fi corect să comparăm numărul de morți la numărul de kilometri parcurși, nu la milionul de locuitori. Țările nordice au 25 de morți la 10 miliarde de kilometri. Media europeană e 80. Noi avem 280. De zece ori mai mult ca Danemarca.”
Exemplul care îl revoltă cel mai tare: „România are 120 de copii morți în fiecare an în accidente rutiere. Țările nordice se bat pentru zero. Într-un an moare unul în Suedia, altul în Norvegia, dar ținta lor e zero. Noi avem 120, în fiecare an.”
Iar comparațiile nu se opresc aici. „România are 43 de morți pe autostrăzi la 1.200 de kilometri. Danemarca are tot 1.200 și doar patru morți. De zece ori mai puțin. Și noi tot vorbim, dar nu mutăm bani spre educație și prevenție. Pierdem 10 miliarde de euro anual: costuri sociale, asigurări, spitale și nu investim niciun leu în conștientizare.”
„Noi nu știm să fim nici pietoni”
Pentru Titi Aur, problema e una de mentalitate colectivă. „Noi nu știm să fim nici pietoni, nici pasageri. Ne urcăm în autobuz, șoferul merge cu 100 la oră, vorbește la telefon, numără banii, și nimeni nu zice nimic. Oamenii tac, de parcă le e frică. Asta înseamnă lipsă de educație. Să nu ai curajul să-i spui unui om că te pune în pericol.”
Când rostește fraza „România educată nu înseamnă doar matematică și fizică”, o face cu o ironie calmă. „E nevoie de educație reală: educație rutieră, civică, de conștientizare. Acolo suntem pe minus. Și dacă nu schimbăm asta, o să continuăm să avem sânge pe asfalt și discursuri sterile la televizor.”
În Elveția, Suedia sau Austria, tinerii care obțin permisul trec printr-o perioadă de probă de doi ani, sub monitorizare strictă. „După școala de șoferi ești obligat să faci un curs de conducere defensivă cu mașina ta și ești într-un program special de urmărire”, explică Titi Aur. „Dacă ești prins cu o abatere, ești sancționat imediat, ți se anulează permisul mult mai repede. Dacă ești prins cu alcool, cu droguri, dacă ai fost implicat în accident, se anulează permisul și judecătorul decide când mai ai dreptul să dai pentru permis.”
De ce se întâmplă asta? „Psihologii au spus în aceste țări civilizate, și acum a fost preluat și de Comisia Europeană, că așa cum te formezi sau cum te menții în primii doi ani de condus, cam așa rămâi. Mai puțin probabil să te strici după.”
Scopul este de a-i ține pe tineri „puțin sub stres și sub control”, până când deprinderile și reflexele devin sigure. În România însă regulile se opresc la teorie: „Iei permisul la 18, 19, 20 de ani, dacă mai ești și de profesie fiu, că tata are bani, îți mai ia și o mașină puternică, și atunci tu devii din prima șofer zăpăcit. Suspendarea permisului e de maxim trei luni, nu contează, dai un test de 15 întrebări și l-ai luat. Așa îi scăpăm pe tineri de sub control”, arată expertul.
„La 17 ani nu începe maturitatea. Se termină adolescența.”
„Vârsta de 17 ani nu reprezintă începutul maturității, ci sfârșitul adolescenței, când manifestările acestei perioade ating puncte culminante”, explică pentru „Adevărul” psihologul clinician Luminița Tăbăran. „În jurul acestei vârste unii adolescenți pot avea abilități cognitive suficiente (atenție, coordonare motorie, învățare procedurală), dar maturitatea emoțională și capacitatea de autoreglare nu sunt uniforme, iar statistic o mare parte a adolescenților rămâne mai vulnerabilă la luarea deciziilor riscante decât adulții.”
Ea respinge comparațiile grăbite cu Statele Unite: „Mulți fac comparație cu SUA, însă acolo este altă realitate. Foarte mulți sunt dependenți de mașini, nu există autobuze, doar metrou în orașele mari. Scăderea vârstei pentru obținerea permisului poate să nu fie o decizie înțeleaptă.”
Din experiența directă cu tinerii, Luminița Tăbăran explică cum: „Mulți dintre ei nu sunt cu adevărat responsabili, sunt teribiliști, nu sunt orientați spre rezolvarea situațiilor neprevăzute, nu au dimensiunea corectă a consecințelor și nici a riscurilor, iar unele abilități sunt reduse, cum ar fi orientarea, viteza de reacție sau coordonarea, esențiale în conducerea unui autoturism. Desigur, nu toți adolescenții sunt așa, însă ei nu formează o masă critică.”
„Să conduci fără permis e un sport național”
„Subiectul are o vechime de circa 20 de ani”, declară pentru „Adevărul” fostul șef al Brigăzii Rutiere, Lucian Diniță. „Exact aceeași chestiune există în țările vestice, unde în ultima parte a pregătirii pentru obținerea permisului poți să conduci pe drumurile publice dacă ești însoțit de un adult.”
Dar aici, spune el, se rupe logica aplicării în România. „Ce înseamnă adult? Că nu este specificat. Ori în România știți foarte bine că să conduci fără permis e un sport național, sau cu dreptul de a conduce suspendat.”
„Scepticismul este foarte clar și este generat de această teamă că nu va fi respectată legea”, afirmă Lucian Diniță. „Și atunci, orice prevedere ai, înseamnă că trebuie, pe lângă modificarea legislației rutiere, să existe și sancțiuni corespunzătoare. Dar care? Contravenționale sau penale? E o discuție mult mai largă.”
El atrage atenția că România are deja reguli similare cu cele europene, dar problema este aplicarea: „Recunoașterea contravențiilor la nivel european există și acum. Ideea este de aplicare. Statul român a avut o problemă vizavi de comunicarea acestor sancțiuni și de luarea măsurilor respective.”
„România e o țară specială”, completează Diniță. „Specială din punct de vedere al aplicării normelor. Dezideratul european de reducere a numărului de victime în accidente e bun, dar la noi accentul pe siguranță rutieră este aproape inexistent.”
„Instrucția șoferilor: la pământ. Instructorii sunt lăsați de capul lor.”
De altfel, Lucian Diniță atinge un punct comun cu Titi Aur: școala de șoferi. „Nu știm ce pregătesc instructorii, de fapt. Nici cum îi formează. Iar comportamentul celor care ies din școlile de șoferi arată clar nivelul: agresivitate, teribilism, lipsă de experiență. De la respectarea legii până la violență verbală și fizică în trafic, totul e în lanț.”
Acesta propune o soluție simplă, dar ignorată de ani de zile: „Pregătirea instructorilor trebuie regândită complet. Să fie evaluați, supravegheați, să existe un standard minim de competență. Altfel, totul se transformă într-o afacere cu diplome.”
Și adaugă un detaliu esențial: „Cei mai expuși la accidente sunt șoferii în primii doi ani de experiență. De aceea am propus încă din 2010 o lege care să interzică tinerilor cu mai puțin de doi ani de condus să folosească mașini cu motoare puternice. Propunerea a ajuns în Parlament și știți ce s-a întâmplat? Au sărit toți distribuitorii auto să o blocheze, ca să nu le scadă vânzările. Atunci erau deștepți. Acum sunt și mai deștepți”.
„La noi, mașina e trofeu, nu responsabilitate”
În esență, Diniță rezumă problema culturală care stă la baza tragediilor rutiere: „În Occident, părintele nu îi dă copilului o mașină puternică pe mână doar pentru că a luat permisul. La noi, e exact invers. Și-a luat permisul? Trebuie să-i iau o mașină de 200 de cai, ca să fie «băiat mare». Asta e mentalitatea.”
„Teribilismul vine din comparație. Ăla are, eu n-am. Viteza devine o formă de afirmare. Iar până nu schimbăm asta prin educație, vom continua să avem filmări cu accidente, mașini distruse și familii sfâșiate”, conchide fostul comisar-șef.
Parlamentul European a adoptat noi reguli pentru șoferi
Amintim că Parlamentul European a aprobat marți, 21 octombrie 2025, o revizuire amplă a normelor privind permisele de conducere în Uniunea Europeană, cu scopul de a crește siguranța rutieră și de a reduce numărul de accidente. În fiecare an, aproape 20.000 de oameni își pierd viața pe șoselele din UE.
Noile reguli vizează atât șoferii începători, cât și pe cei profesioniști, și includ trecerea la permisele de conducere în format digital. Acestea vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru transpunerea în legislația națională.
Cea mai importantă noutate este introducerea unei perioade de probă de minimum doi ani pentru șoferii debutanți. În acest interval, aceștia vor fi supuși unor reguli mai stricte privind consumul de alcool, purtarea centurii de siguranță și utilizarea sistemelor de protecție pentru copii. De asemenea, tinerii de 17 ani vor putea obține permisul de conducere, însă vor avea dreptul să conducă doar însoțiți de un șofer cu experiență până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Un alt element important este introducerea permisului digital, care va putea fi accesat direct de pe telefonul mobil, rămânând totuși posibilitatea de a solicita și versiunea fizică.
Examenele auto vor fi adaptate pentru a pune mai mult accent pe siguranța participanților vulnerabili la trafic (pietoni, bicicliști și copii) iar candidații vor fi evaluați și pentru utilizarea corectă a sistemelor moderne de asistență la condus. Noile norme prevăd și controale medicale periodice, cu testări ale vederii și ale sănătății cardiovasculare.
Valabilitatea permiselor rămâne neschimbată: 15 ani pentru autoturisme și 5 ani pentru camioane și autobuze, cu posibilitatea reducerii în cazuri speciale.
Totodată, sancțiunile pentru abateri grave: precum conducerea sub influența alcoolului sau implicarea în accidente mortale, vor fi recunoscute la nivel transfrontalier, ceea ce înseamnă că șoferii nu vor mai putea evita răspunderea prin simpla trecere a frontierei.
Raportoarea Parlamentului European pentru permisele de conducere, Jutta Paulus, a declarat că „noile măsuri vor contribui la reducerea numărului de victime pe șosele și vor face profesiile din transporturi mai atractive, prin modernizarea legislației”.
Se încarcă comentariile...
