Analiză Lumea pe marginea prăpastiei: cele cinci puncte de pe glob care pot declanșa un război mondial în 2026
0În timp ce războiul continuă să macine Europa, iar amenințarea unui conflict global capătă contur de la o zi la alta, comunitatea internațională privește cu îngrijorare spre cinci zone-cheie ale planetei care, spun experții, ar putea declanșa o nouă eră de confruntări majore chiar din 2026.
Sabotaje discrete, exerciții navale agresive și demonstrații de forță fără precedent au adus marile puteri la limita unui conflict deschis anul trecut. După luni marcate de lovituri asupra infrastructurii nucleare din Orientul Mijlociu, mobilizări militare masive în apropierea Americii de Sud și apariția celei mai mari nave de război construite vreodată de Coreea de Nord, anul acesta se conturează drept unul decisiv pentru echilibrul global.
De la insule minuscule din apropierea Taiwanului până la strâmtori aflate chiar la granița NATO, tensiunile cresc simultan pe mai multe fronturi, scrie The Sun.
Marea Caraibelor
În emisfera vestică, o întindere de apă aparent liniștită a devenit scena unor mișcări militare tot mai vizibile. Statele Unite au desfășurat în Marea Caraibelor portavioane, bombardiere strategice B-52, avioane de vânătoare și trupe de infanterie marină, într-un efort concentrat de presiune asupra regimului condus de Nicolás Maduro în Venezuela.
Președintele american Donald Trump a ordonat, totodată, o serie de lovituri aeriene antidrog, multe dintre ele în această zonă, vizând ambarcațiuni suspectate că transportă droguri din Venezuela spre Statele Unite.
Potrivit analistului militar și fost ofițer de informații Philip Ingram, „Donald Trump construiește una dintre cele mai mari desfășurări navale și militare văzute în regiune în ultimele decenii”.
Obiectivele Washingtonului sunt multiple: limitarea migrației venezuelene, slăbirea unui regim considerat corupt și stoparea fluxului de droguri către teritoriul american. Însă amploarea mobilizării ridică semne de întrebare.
„O asemenea concentrare de forțe nu are loc decât dacă există intenția reală de a le folosi”, avertizează Ingram, subliniind că Marea Caraibilor este o regiune care „se poate aprinde extrem de rapid”.
Golful Finlandei
Între Rusia și două state membre NATO, acest culoar maritim îngust a devenit o piesă centrală în strategia de presiune a Kremlinului. De aici operează așa-numita „flotă fantomă” a lui Vladimir Putin, acuzată de tăierea cablurilor submarine, sabotaj infrastructural și lansări de drone care au încălcat spațiul aerian european.
Zona a fost deja martora unor incidente periculoase între avioane de luptă rusești și cele ale Alianței Nord-Atlantice. În opinia lui Ingram, Golful Finlandei oferă Moscovei o oportunitate ideală de a distrage atenția Europei de la războiul din Ucraina.
„Încurajat de reacția timidă a Europei la recentele incursiuni aeriene, Putin este foarte probabil să intensifice sabotajele pe continent în anul care vine”, afirmă expertul. Navele din flota fantomă ajută, totodată, Rusia să ocolească sancțiunile occidentale, menținând exporturile de petrol către piețe dispuse să plătească.
Dacă această politică de intimidare continuă, Golful Finlandei ar putea deveni, avertizează Ingram, un nou focar de conflict deschis.
Insulele Kinmen
În Asia, un grup de insule aflate la doar câțiva kilometri de coasta Chinei ar putea avea un impact geopolitic disproporționat față de dimensiunea lor. Insulele Kinmen, controlate de Taiwan și populate de aproximativ 150.000 de oameni, sunt văzute de Beijing drept o țintă ușoară.
„China ar putea ocupa aceste insule cu un efort militar minim și apoi ar putea observa reacția comunității internaționale”, explică Philip Ingram. Un astfel de scenariu ar testa nu doar Taiwanul, ci și hotărârea Statelor Unite.
„Ar merge Donald Trump la război cu China pentru a apăra o bucată de stâncă lipsită de valoare strategică majoră?”, se întreabă analistul. „Dar Taiwanul?”
Beijingul consideră Taiwanul o provincie rebelă și nu a exclus niciodată folosirea forței pentru reunificare. De cealaltă parte, Taipeiul insistă asupra statutului său de stat independent, obținut după războiul civil chinez din 1949.
Pentru China, insulele Kinmen ar putea deveni, în 2026, un teren de testare a voinței Occidentului.
Seul
Deși peninsula coreeană trăiește sub un armistițiu fragil din 1953, Coreea de Nord rămâne una dintre cele mai imprevizibile amenințări globale. Kim Jong-un a renunțat oficial anul trecut la ideea reunificării pașnice, declarând Coreea de Sud „principalul inamic”.
Întărit de relațiile tot mai strânse cu Rusia și China și de rolul-cheie jucat în aprovizionarea Moscovei cu muniție pentru războiul din Ucraina, liderul nord-coreean s-ar putea simți suficient de sigur pentru a provoca o criză majoră.
„Vorbim despre un dictator cu arme nucleare”, avertizează Ingram. „Prima sa mișcare ar putea fi un atac nuclear asupra Seulului.”
Cu una dintre cele mai mari armate din lume, o flotă navală în expansiune și un arsenal nuclear activ, Coreea de Nord rămâne un factor destabilizator major. Tentativele recente ale lui Donald Trump de a relua dialogul cu Kim Jong-un au rămas fără răspuns.
„Un astfel de scenariu nu mai poate fi exclus. 2026 ar putea fi anul în care această amenințare devine realitate”, conchide expertul.
Se încarcă comentariile...
